America a decis. Donald Trump a răsturnat toate calculele şi a câştigat mult mai net decât cele mai optimiste previziuni, ale propriei tabere. Marii lideri au mari întrebări, care par a nu avea acum răspuns. Un discurs colorat şi tranşant, fără echivoc, mai nepolitic dacă vreţi a fost cheia succesului. Acum tot felul de filozofii sunt spuse ca justificare: că n-au votat afro-americanii, că hispanicii, că femeile. Faptele sunt acestea, fie că plac sau nu. Se pare că au plăcut, din moment ce au convins. Un discurs simplu, la obiect în care oamenii simpli au auzit ce au vrut să audă. În plus, Clinton aflată de mai bine de un deceniu în prim-planul politicii americane în mai toate ipostazele a devenit un personaj supraexpus, care a trezit sentimente contrare. Un fel de preaplin, de ajunge dacă vreţi. Asta poate părea paradoxal: adevărata clasă de mijloc a votat mai mult cu democraţii, iar cei cu venituri mici, aflaţi la baza piramidei sociale cu Trump. Iar aceştia au fost cei care au beneficiat cel mai mult de anumite pachete sociale, mai ales în domeniul sănătăţii. Să nu uităm că în acest moment, în SUA sunt peste 50 de milioane de oameni care nu au nici un fel de asigurare medicală. Iar acum mari perspective de acoperiri sociale nu prea s-au arătat. Cel puţin în campanie. Dar Trump a venit cu fel de fel de soluţii, care sună bine. Succesul în afaceri pe care l-a repurtat Trump a fost transferat în mintea alegătorului şi ca un transfer pentru binele său viitor.   Mai rămâne ca ele să fie puse în practică. Pe de altă parte sunt voci care spun că urmează ,,o perioadă de instabilitate”, iar alţii că ,,democraţia s-a întors acasă”. Acestea se referă mai ales la semnele de întrebare în ce priveşte politica externă. În campanie, actualul preşedinte a lansat mai multe afirmaţii care au stârnit frisoane în ce priveşte NATO. În esenţă acestea spuneau că trebuie să plăteşti pentru a fi apărat. Ca un serviciu. Capitalism pur, ce mai. Iar dacă tot vorbim de capitalism, pieţele financiare au căzut mai mult după aflarea veştii, mai ceva ca după Brexit. Este clar că lumea nu prea se aştepta la aşa ceva. Dar asta este o altă discuţie. În orice caz şi Donald Trump are dreptul la o perioadă de graţie. Şi chiar dacă n-ar avea-o, are luxul de a-şi mai prelungi durata. Doar n-o să-l ia nimeni la întrebări. Ne referim aici la cei vizibili.Şi asta, oriunde în lume toţi vor să fie lângă un învingător sau măcar în siajul lui. A fost la noi fostul preşedinte. Mai toţi îl urmau aproape orbeşte, pentru că vroiau să se hră­- nească din succesul lui. Despre asta este vorba. Va fi însă Trump omul care va putea ,,hrăni” întreaga Americă din ştampila sa de om de succes? Şi nu doar America. Iar oamenii vor să se hrănească cu succes. Noua postură, oricum nu-i va mai da atâta libertate de a spune, celebrele sale vorbe: ,,Eşti concediat”! Pentru simplul motiv că nu poţi da afară o ţară întreagă… Rămâne de văzut care va fi preţul succesului.
Deocamdată Donald Trump e… bugetar.

Recomandările redacției