Parlamentul European, scurtă prezentare generală
Parlamentul European (PE) este singura instituţie a Uniunii Europene (UE) aleasă în mod direct. Un forum important pentru dezbaterile politice şi luarea de decizii la nivelul UE, PE îi reprezintă pe cei aproximativ 447 de milioane de locuitori ai celor 27 de state membre UE, conform site-ului www.europarl.europa.eu.

Deputaţii din Parlamentul European sunt aleşi în mod direct de alegători în toate statele membre, pentru a reprezenta interesele cetăţenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene şi pentru a se asigura că celelalte instituţii ale UE îşi desfăşoară activitatea în mod democratic. Împarte cu Consiliul Uniunii Europene puterea bugetară şi puterea legislativă.

Parlamentul este gardianul Cartei drepturilor fundamentale, înscrisă în Tratatul de la Lisabona, precum şi al dreptului de iniţiativă cetăţenească, care le permite cetăţenilor să solicite prezentarea de noi propuneri de politici, dacă petiţia prezentată în acest sens a primit un milion de semnături.

La data de 3 iulie 2019, preşedintele PE a devenit politicianul şi jurnalistul italian David Maria Sassoli, ales de membrii Parlamentului. David Maria Sassoli a încetat din viaţă la 11 ianuarie 2022. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. Astfel, preşedintele interimar al PE a devenit, la 11 ianuarie 2022, Roberta Metsola din partea Partidului Popular European din Malta. Eurodeputata malteză ocupa funcţia de prim-vicepreşedinte al PE din data de 12 noiembrie 2020.

Rolul preşedintelui Parlamentului European este să se asigure că procedurile parlamentare sunt urmate îndeaproape, să supravegheze diverse activităţi şi comisii, să reprezinte Parlamentul în toate chestiunile legale şi în relaţiile internaţionale, să-şi dea acordul final asupra bugetului UE, arată portalul oficial al UE – europa.eu.

Posibilitatea de a fi ales membru al Parlamentului European obligă oricare candidat să aibă cetăţenia unui stat membru, iar condiţiile suplimentare diferă de la stat la stat. Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani, notează www.europarl.europa.eu. Deputaţii din Parlamentul European sunt grupaţi în funcţie de afinitatea politică, nu după naţionalitate.

Alocarea mandatelor, aşa cum specifică tratatele europene, ia în considerare mărimea populaţiei din fiecare stat, ţările mai mici obţinând, totuşi, mai multe locuri decât ar rezulta din calculul proporţional.

Alegerile europarlamentare din România, 2007
Primele alegeri europarlamentare din România au avut loc la 25 noiembrie 2007. La scrutin s-au înscris 13 partide şi un candidat independent. Potrivit algoritmului din Parlamentul European, România a avut rezervate, în 2007, 35 de mandate. Potrivit alegeri.roaep.ro, la scrutin s-au prezentat 29,47% dintre alegători.

PD a obţinut 13 mandate, reprezentanţii partidului aleşi europarlamentari fiind: Sorin Frunzăverde, Roberta Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Rareş Niculescu, Marian Zlotea, Dragoş David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc şi Sebastian Bodu.

PSD a obţinut zece mandate europarlamentare, la Bruxelles urmând să meargă Titus Corlăţean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nechifor, Silvia Ţicău, Ioan Paşcu, Gabriela Creţu, Corina Creţu şi Victor Boştinaru.

PNL a avut aleşi în Parlamentul European şase reprezentanţi: Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Cristian Buşoi, Ramona Mănescu şi Magor-Imre Csibi.

Liberal-democraţii au obţinut trei mandate de europarlamentar, fiind reprezentaţi de Theodor Stolojan, Dumitru Oprea şi Nicolae Vlad Popa. UDMR a avut repartizate două mandate şi a fost reprezentat de Gyorgy Frunda şi Csaba Sogor. Un mandat în Parlamentul European a primit, de asemenea, candidatul independent Laszlo Tokes.

Un număr de 13 dintre europarlamentarii aleşi la 25 noiembrie 2007 şi-au revalidat mandatele în PE, luate în primire la 15 ianuarie 2007. La acea dată, 35 de europarlamentari români, foşti euroobservatori, au primit drept de a lua cuvântul în plenul PE şi de a vota în comisii şi şedinţele plenare. Decizia transformării observatorilor în europarlamentari, până la organizarea scrutinului europarlamentar, a fost luată de Consiliul European.

Alegerile europarlamentare din România, 2009
Alegerile europarlamentare din 2009 s-au desfăşurat în toate statele membre ale UE în perioada 4-7 iunie. În România, alegerile europarlamentare au avut loc în ziua de 7 iunie 2009. Şase partide politice, o alianţă electorală şi doi candidaţi independenţi au intrat în campania electorală, miza reprezentând-o cele 33 de mandate pe care România urma să le deţină în Legislativul european. Conform BEC, prezenţa la vot a fost de 27,67%.

Alianţa PSD+PC i-a trimis în Parlamentul European, pentru un mandat de cinci ani, pe Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Silvia Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, Sabin Cutaş, Cătălin Ivan, Ioan Enciu şi Vasilica Viorica Dăncilă.

Europarlamentarii aleşi pe lista PD-L au fost: Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Cristian Preda, Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareş Niculescu şi Oana Elena Antonescu.

Candidaţii PNL care au obţinut un mandat de europarlamentar au fost: Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi.

UDMR i-a trimis la Bruxelles pe Laszlo Tokes, Iuliu Winkler şi Sogor Csaba, iar PRM pe Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali şi Ciprian Claudiu Tănăsescu. Elena Băsescu a fost singurul candidat independent care a obţinut un mandat de europarlamentar.

Alegerile europarlamentare din România, 2014
În data de 25 mai 2014, cetăţenii români cu drept de vot i-au ales pe cei 32 de membri din România în Parlamentul European. A fost al doilea scrutin europarlamentar organizat în România pentru un mandat complet de europarlamentar. Prezenţa la vot a fost, potrivit BEC, de 32,44%.

Candidaţii Alianţei PSD-UNPR-PC care au obţinut un mandat au fost: Corina Creţu, Ecaterina Andronescu, Cătălin Ivan, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drăghici, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paşcu, Viorica Dăncilă, Ionel Sorin Moisă, Victor Boştinaru, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Doru Claudian Frunzulică, Constantin Laurenţiu Rebega, Claudia Ţapardel, Andi Lucian Cristea.

Din partea liberalilor în PE au fost aleşi: Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Renate Weber, Eduard Hellvig.

Democrat-liberalii care au intrat în PE au fost: Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian-Jean Marinescu, Daniel Buda. PMP şi UDMR au trimis câte doi reprezentanţi la Bruxelles – Cristian Preda şi Siegfried Mureşan, respectiv Iuliu Winkler şi Csaba Sogor. De asemenea, independentul Mircea Diaconu a obţinut un mandat în Parlamentul European.

Alegerile europarlamentare din România, 2019
Cel mai recent scrutin europarlamentar a avut loc la 26 mai 2019. BEC a validat candidaturile a 13 partide şi alianţe şi a trei candidaţi independenţi. Pentru a-i alege pe cei 33 de europarlamentari români, s-au prezentat la urne 49,02% din totalul cetăţenilor români cu drept de vot, conform prezenta.bec.ro.

Lista membrilor PNL aleşi pentru Parlamentul European este: Rareş Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Buşoi, Marian-Jean Marinescu.

Lista membrilor PSD aleşi pentru PE: Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Vasile Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian Benea şi Victor Negrescu.

Din partea Alianţei 2020 USR PLUS au obţinut mandate: Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş Nicolae Pîslaru, Clotilde Armand, Ioan Dragoş Tudorache, Nicolae Ştefănuţă, Vlad Botoş, Ramona Victoria Strugariu.

Pro România a obţinut două mandate pentru Victor Ponta şi Corina Creţu, UDMR pentru Iuliu Winkler şi Lorant Gyorgy Vincze, iar PMP pentru Traian Băsescu şi Eugen Tomac.

În actuala legislatură, europarlamentarii români sunt repartizaţi în grupurile politice din Parlamentul European astfel: 14 sunt afiliaţi grupului Partidului Popular European; 10 sunt afiliaţi grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor; 8 sunt afiliaţi grupului Renew Europe şi unul e afiliat grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, potrivit mae.ro.

Funcţii de conducere deţinute, în prezent, de europarlamentarii români în PE
Potrivit europarl.europa.eu, eurodeputata Carmen Avram este, în prezent, vicepreşedintă a Delegaţiei la Adunarea Parlamentară Euronest.

Traian Băsescu ocupă funcţia de vicepreşedinte al Comisiei parlamentară de asociere UE-Ucraina.

Adrian-Dragoş Benea este vicepreşedinte al Comisiei pentru dezvoltare regională.

Vlad-Marius Botoş este vicepreşedinte al Comisiei pentru dezvoltare regională, precum şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară de stabilizare şi de asociere UE-Albania.

Daniel Buda este vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Cristian-Silviu Buşoi este preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie.

Tudor Ciuhodaru este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu India.

Maria Grapini este vicepreşedintă a Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor.

Mircea Gheorghe-Hava este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Canada.

Dan-Ştefan Motreanu este vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară.

Siegfried Mureşan este preşedintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.

Victor Negrescu este vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie.

Dan Nica este vicepreşedinte la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE.

Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite.

Ramona Strugariu este vicepreşedintă a Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.

Dragoş Tudorache este preşedintele Comisiei speciale pentru inteligenţa artificială în era digitală.

Lorant Vincze este vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri constituţionale.

Iuliu Winkler este vicepreşedinte al Comisiei pentru comerţ internaţional, notează europarl.europa.eu

Sursa: agerpres.ro

Lasă un răspuns

Recomandările redacției