UlalaReprezentanţii ULALA au expus, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, problemele pe care le-au întâmpinat asociaţiile de proprietari din municipiu care au dorit să intre în programul de reabilitare termică sau care au reuşit să intre în program. Asta, în condiţiile în care legislaţia s-a modificat în mod nepermis, regulile fiind schimbate în timpul jocului, iar autorităţile locale n-au dat dovadă că doresc să vină în sprijinul proprietarilor de apartamente. De asemenea, conducerea uniunii a cerut Primăriei să se implice mai mult în rezolvarea acestor probleme. „Culmea este că la noi, prin anumite ordonanţe sau anumite hotărâri de consiliu, se îngreunează reabilitarea termică, în condiţiile în care România are cele mai multe blocuri din UE. Nu înţeleg de ce Ministerul Dezvoltării şi autorităţile locale n-au sprijinit acest program. La nivelul UE, reabilitarea s-a încheiat în procent de 90%. Nu întâmplător uniunea a luat decizia de a subven- ţiona programul din România, cei de acolo dându-şi seama că aici se întâmplă ceva. La Arad, spre exemplu, nu s-a făcut reabilitare termică, s-a făcut o plimbare a hârtiilor între Primărie şi asociaţiile de proprietari. Dacă Primăria, care este pionul principal, ar fi avut intenţii mai bune, am fi avut mai multe blocuri reabilitate”, a declarat Dorina Lupşe, preşedintele ULALA. Aceasta mai spune că Primăria n-a organizat întâlniri cu proprietarii, pentru a-i informa cu privire la posibilitatea de a-şi reabilita blocurile, astfel încât asociaţiile nu ştiu ce să supună la vot în adunările generale. „A fost clar că în Arad nu se doreşte să se facă reabilitare termică. Cât timp a fost PD-L-ul la putere, în municipiu au venit sume imense, dar nu pentru acest program. La Timişoara, care nu a avut un primar de aceeaşi culoare politică cu Guvernul, s-au reabilitat mult mai multe blocuri decât la noi, iar la cele 17 blocuri intrate în program a fost o bătaie de joc, lucră­rile au început toamna”, a mai spus Dorina Lupşe.
La rândul său, Vasile Arion, prim-vicepreşedintele ULALA, susţine că are dubii cu privire la veridicitatea moti­velor invocate de autorităţile locale, atunci când spun că lucrările nu au putut fi recepţionate din cauză că nu au venit banii de la Ministerul Dezvoltării. „La articolul 17 din Ordonanţa 18 se spune că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului efectuează lunar plata către coordonatorii locali ai sumelor aferente cotei-părţi prevăzute aferentă lucrărilor de intervenţie executate, pe baza deconturilor justificative, verificate şi aprobate conform legii. Cu excepţia primului decont justificativ, plata fiecărui decont justificativ următor este condiţionată de prezentarea, de către coordonatorul local, a extrasului de cont în copie, pentru certificarea efectuării plăţii integrale, către executantul lucrărilor de intervenţie, a sumei aferente decontului justificativ precedent. Plata ultimului decont justificativ, în cuantum de minimum 10% din suma alocată de la bugetul de stat, se efectuează în condiţiile prezentării, în copie certificată conform cu originalul a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi a certificatelor de performanţă energetică. Deci Primăria ar fi trebuit să facă plăţile, după care, ministerul, în baza extraselor de cont, să trimită banii. Întrebarea este dacă Primăria a trimis actele la Bucureşti că a plătit”, spune Arion.
Balcoane, centrale termice şi locuinţe individuale
În continuare, acesta a ţinut să facă câteva precizări cu privire la modificările legislative, care au permis lărgirea ariei de adresabilitate a programului. „S-au înmulţit lucrările care se pot face în cadrul programului. Astfel, se poate face inclusiv închiderea balcoanelor, dar şi montarea siste­melor alternative de producere a energiei. Pe lângă blocuri, în program mai pot intra şi locuinţele unifamiliale, aflate în pro­prietatea persoanelor fizice”, a ţinut să precizeze Vasile Arion.
Iniţiativă binevenită
În ceea ce priveşte noua iniţiativă a autorităţilor locale, care va permite beneficiarilor lucrărilor de reabilitare să-şi achite partea în termen de cinci ani de la depunerea dosarelor, reprezentanţii ULALA susţin că este binevenită. „Legea e mai permisivă decât proiectul de hotărâre aflat acum la transparenţă, permiţând restituirea sumelor acordate de primării în zece ani, pe când în proiect se vorbeşte de cinci ani. Decât să stăm pe loc, e bun şi acest proiect”, afirmă prim-vicepreşedintele ULALA. De acceaşi părere este şi Dorina Lupşe, însă aceas­ta transmite şi un avertisment autorităţilor locale. „Orice iniţiativă menită să sprijine programul este binevenită. Problema este însă ca timpii de aşteptare să nu fie atât de mari, să nu ne trezim că trece vara până se adoptă hotărârea”, a încheiat Dorina Lupşe.
În ceea ce-i priveşte, reprezentanţii Primăriei susţin că recepţia lucră­rilor la cele 17 blocuri nu a putut fi făcută din cauză că Ministerul Dezvoltării nu şi-a plătit cota parte. „Trimitem solicitări în acest sens lună de lună. Nu este vorba despre plata ultimei tranşe, ci sunt mai multe tranşe care nu au fost achitate”, a declarat Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Recomandările redacției