pas cu pas

În Arad suntem pe cale să atacăm proiecte extraordinare, iar dacă reușim să le ducem la bun sfârșit, atunci ridicăm valoarea Aradului; primim „karate”. Altfel spus, suntem în Europa și vom recupera din rămânerea în urmă, în care ne-a coborât comunismul. Dintre multele proiecte, cel mai important este, fără îndoială, să devenim capitală culturală în Europa anului 2021.

Știm că ne așteaptă un drum dificil, și pentru a afla aspecte din experiența dobândită de primul oraș românesc, Capitală Culturală Europeană, l-am abordat pe profesorul Klaus Johannis, pe când era primarul  Sibiului.  Deci, să începem interviul:

Bujor B. – Domnule primar, care au fost elementele de valoare, ale Sibiului, pe care v-ați bazat de la primii pași în proiectul dumneavoastră? Ce are unic Sibiul?

Johannis K. –  Vă răspund fără  să mai stau pe gânduri: sibienii. Istoria, prezentul și oamenii fac din Sibiu acest loc deosebit, în care foarte mulți și-ar dori să trăiască. De regulă, fiecare comunitate are mulți oameni care doresc să se implice, care doresc să facă ceva. Ceea ce lipsește câteodată este un lider care să coaguleze dorința de a face comunitatea să funcționeze mai bine.

Bujor B. – Ați trecut la elaborarea „dosarului de concurs” prin care să demonstrați toate posibilitățile Sibiului. Ne puteți aminti câteva capitole?

Johannis K. – Noi am văzut programul „Sibiu CCE” ca pe un motor care să propulseze dezvoltarea orașului și nu ca un scop în sine. Întâi am vrut să fructificăm cât se poate de mult beneficiile de imagine, dar și cele economice, aduse de titulatura de Capitală Culturală. Apoi am dorit să exploatăm și vizibilitatea pe care agenda culturală ne-o asigură în fiecare an. Era firesc  să ne gândim să legăm,  încă mai puternic,  imaginea orașului de ideea câștigătoare a turismului cultural de calitate. Așa am ajuns să propunem șapte trasee turistice care să celebreze  personalitatea complexă a Sibiului. Pe lângă acestea am gândit și un portofoliu de evenimente culturale, de manifestări artistice care să-i atragă pe oameni. Toate evenimentele să fie finanțate de Primăria Sibiu prin Agenda culturală. Cu o singură condiție: să se respecte tema orașului și anume barocul.

Bujor B. – Domnule primar, s-a muncit cu folos în Sibiu, dar și rezultatele au fost pe măsura eforturilor. Sibiul a devenit, așadar, Capitală Culturală Europeană. Care au fost avantajele ce au decurs din această nouă calitate?

Johannis K. – Într-un timp foarte scurt, Sibiul a ajuns celebru și, spuneau unii la vremea respectivă, poate cel mai celebru oraș din România, după București. Apoi a fost un câștig enorm ca experiență de organizator al unor evenimente de asemenea proporții                                                                                                                      o experiență de management cultural ce avea să fie fructificată, în anii următori.

A fost o reușită. Sibiul este acum mai cunoscut în lume decât a fost vreodată (…). Deosebit de important mi se pare faptul că, inclusiv după ce programul s-a încheiat, pentru Sibiu profitabilitatea economică a continuat să crească, modernizările în infrastructura urbanistică și culturală producând o creștere economică reală și, odată cu ea, o mai bună relație a locuitorilor cu propriul oraș.

Acest „dialog” a fost posibil datorită faptului că primarul de atunci, prof. Klaus Johannis, și-a scris amintirile, experiența sa, în cartea „PAS CU PAS” Ed. Curtea veche, București 2014. Citindu-i cartea, mi-am imaginat câteva întrebări iar răspunsurile le-am găsit în carte. Cartea este un prețios îndreptar pentru toți care se angajează în proiecte mari, bunăoară arădenii care-și doresc orașul o viitoare capitală culturală. Recomand cartea deosebit de interesantă, iar dacă înlocuiți sibienii cu arădenii, barocul cu secessionul și sașii cu șfabii, asemănarea este frapantă.

Recomandările redacției