Un raport de activitate al APM trage un semnal de alarmă cu privire la instabilitatea legislativă şi lipsa banilor

Potrivit raportului de activitate al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Arad pe 2014, angajaţii instituţiei care lucrea­ză la Serviciul Avize, Acorduri, Autorizaţii au probleme serioase atunci când trebuie să-şi facă meseria din cauza lipsei banilor şi a legislaţiei deficitare. În raport se vorbeşte despre imposibilitatea participării la majori­tatea instruirilor grupurilor de lucru organizate în alte localităţi din cauza fondurilor reduse alocate acestui scop;  instabilitatea legis­la­tivă, frecvenţa mare a modificărilor, completărilor, republi­cărilor suferite de actele normative care stau la baza reglementării condiţiilor de solicitare şi obţinere a avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor de mediu pentru proiectele sau activităţile cu impact asupra mediului; lipsa metodologiilor de aplicare a numeroase acte normative; necorelarea dintre acte normative. De asemenea, angajaţii instituţiei susţin că există neclarităţi în Protocolul încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu şi în Ghidul soli­ci­tantului, acte care stau la baza reglementării proiectelor finanţate prin P.N.D.R. „Problemele la nivelul domeniilor din cadrul serviciului sunt (n.r. în cadrul) domeniului evaluare impact şi domeniului controlului poluării: probleme în utilizarea WEBFORM-ului intern (şabloane) transmise prin Adre­sa nr. 10997/15.09.2014; posibilitatea limitată de deplasare cu mijloacele de transport ale APM Arad – cantitatea de carburanţi limitată (redusă); colaborarea cu GNM (n.r. Garda Naţională de Mediu) – Comisariatul Judeţean Arad în vederea efectuării controalelor comune, este uneori dificilă datorită personalului redus din cadrul acestei instituţii şi a planului de activitate al acesteia, care nu permite răspunderea comisarilor de mediu la toate solicitările reprezentanţilor agenţiei de mediu;  colaborarea cu celelalte autorităţi este de cele mai multe ori greoaie, datorită faptului că reprezentanţii acestora iau cunoştinţă de situaţia activităţilor agenţilor economici numai în şedinţele CAT sau în Comitetele Speciale organizate de  APM Arad; reglementarea proiectelor finan­ţate prin P.N.D.R. este dificilă mai ales pentru cele din cadrul măsurii 112  pentru care în prima etapă Ghidul solicitantului nu prevede emiterea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului şi titularii proiectelor solicită acte de reglementare la etapa finală, etapă la care nu se face referire din punct de vedere al protecţiei mediului al protecţiei mediului în nici unul din actele normative menţionate. Expirarea valabilităţii protocolului mai sus menţionat (valabil pentru proiec­- tele finanţate în perioada 2007 – 2013)”, se arată în raport.
Neajunsuri multe,  propuneri punctuale…
Părerea specialiştilor din cadrul APM este că se impune refacerea protocolului încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu şi ale celor din Ghidul solicitantului, astfel încât să fie clarificată modalitatea şi etapa la care se cere reglementarea proiectelor pentru fiecare măsură în parte. De asemenea, trebuie să se treacă la reglementarea proiectelor de demolare, desfiinţare a obiectivelor (dezafectare staţii de distribuţie carburanţi, demolare hale de producţie, închiderea depozitului de zgură şi cenuşă din cadrul centralelor termice, încetarea activităţii în cadrul minelor etc.) care au impact asupra mediului şi care nu sunt prevăzute în O.M. nr. 135/2010. Un alt lucru care ar trebui să se întâmple pentru ca totul să se desfăşoare normal ar fi să se reglementeze conservarea minelor a căror activitate a încetat cu ani în urmă. Alte neajunsuri ţin de „domeniul  evaluare  adecvată”. Conform auto­rilor raportului, extinderea suprafeţei de arie naturală protejată face dificilă reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului pentru proiectele care urmează a se realiza în aceste zone, având în vedere că nu există date necesare pentru ca în studiile de evaluare adecvată să se prezinte impactul real pe care
l-ar avea investiţia asupra zonei. „Urmărirea evoluţiei speciilor un ciclu întreg ar întârzia foar­te mult emiterea actului de reglementare şi ar putea duce la pierderea eventualelor finanţări”, susţin cei de la APM. În ceea ce priveşte schimbările climatice, în document se vorbeşte despre colectarea anevoioasă a informaţiilor, din cauză că  titularii activităţilor nu deţin datele şi nu pot furniza informaţiile solicitate a datelor şi informaţiilor pentru elaborarea In­ven­- tarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului.
Din informaţiile pe care le avem, deşi suntem aproape la jumătatea anului, iar raportul a vizat perioada ianuarie-decembrie 2014, propunerile venite de la specialiştii instituţiei nu au fost transformate în soluţii de factorii de decizie de la nivel central, astfel încât oamenii de la Arad trebuie să se descurce în continuare cum pot.