depresie_tristeteMedicul de origine română Alexander Niculescu, de la Universitatea Indiana, Statele Unite, a descoperit, alături de echipa sa de colegi, că prezenţa în sânge a enzimei SAT1 este legată de comportamentul suicidal.

Astfel studiul realizat de echipa de cercetători condusă de român a demonstrat faptul că biomarkerii serici pot fi folosiţi pentru a depista persoanele care prezintă risc de sinucidere.

Aceştia sugerează că, printr-o simplă analiză de sânge, se poate preveni sinuciderea. Însă, potrivit cercetătorilor citaţi de Daily Mail, rezultatele studiului sunt „de principiu”, fiind privite cu scepticism de către colegii din Marea Britanie.

Niculescu şi colegii săi au studiat un grup de pacienţi cu tulburare bipolară, o afecţiune psihică manifestată prin comportament extrem, care au încercat să se sinucidă. La fiecare dintre ei a fost depistată prezenţa enzimei SAT1.

Cercetătorii au obţinut acelaşi rezultat şi după ce au analizat alţi nouă subiecţi decedaţi în urma sinuciderii.

Un alt grup de pacienţi studiat a fost reprezentat de persoane cu tulburare bipolară şi psihoze specifice schizofreniei.

Au fost corelate nivelurile biomarkerilor cu datele din spitale la internarea pacienţilor cu tentative de sinucidere. S-a constat că legătura este mai mare în cazul celor cu tulburare bipolară decât la cei cu schizofrenie.

„Sinuciderea este o problemă majoră nu doar în psihiatrie, ci şi în societate sau în domeniul militar şi, din păcate, nu există nişte markeri obiectivi care să o depisteze în avans. Oamenii cu astfel de probleme nu îţi vor spune aproape niciodată atunci când îi întrebi că au intenţia de a se sinucide. După care o fac pur şi simplu şi nu mai pot fi ajutaţi cu nimic. Aşa că avem nevoie de metode mai bune de identificare şi intervenţie în asemenea cazuri tragice”, consideră medicul Alexander Niculescu.

Acesta a admis că una dintre limitările studiului pe care l-a condus şi care a fost publicat în revista „Molecular Psychiatry” este dată de faptul că toţi subiecţii analizaţi au fost bărbaţi.

„Ar putea fi diferenţe determinate de gen. De aceea se impune continuarea acestui studiu extins pe o masă mai mare de populaţie”, este de părere cercetătorul.

SURSA: http://www.libertatea.ro

Recomandările redacției