Aproape o treime dintre locuitorii statelor membre UE s-au bazat pe cunoștințe și relații personale pentru a avea acces la asistență medicală în timpul crizei COVID, iar aproximativ unul din cinci oameni din România, Bulgaria, Ungaria și Lituania au dat mită pentru astfel de servicii, arată un raport Transparency Internațional privind corupția, citat de The Guardian.
În cele 27 de state membre ale UE, aproape două treimi (62%) din cei 40.000 de respondenți consideră corupția din guvernul lor ca fiind o problemă majoră, iar trei sferturi (76%) au spus că situația stagnează sau s-a înrăutățit.
Frecvenţa mitei în sectorul sanitar este mai ridicată în România (22%), Bulgaria (19%), Ungaria (17%), Lituania (17%) și Croația (14%), în timp ce folosirea relaţiilor personale este mai frecventă în Cehia (54%) şi Portugalia (46%), potrivit raportului.
Mita pentru asistență medicală a fost, de asemenea, relativ frecventă în Belgia (10%), Austria (9%) și Grecia (9%), potrivit sondajului realizat între octombrie și decembrie 2020.
„Sistemul de sănătate, în special, a fost un teren propice pentru corupţie, în timp ce guvernele încercau să gestioneze pandemia COVID-19”, potrivit Barometrului corupției în UE.
Constatările sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că statele membre se pregătesc să aloce miliarde de euro pentru recuperarea post-pandemie, arată autorii raportului.
„UE este adesea văzută ca un bastion al integrității, dar aceste constatări arată că țările din regiune rămân vulnerabile la efectele insidioase ale corupției”, a spus Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.
„În timpul unei crize sanitare, utilizarea relațiilor personale pentru a accesa serviciile publice poate fi la fel de dăunătoare ca mita. Se pot pierde vieți atunci când persoanele „cu pile” primesc un vaccin împotriva COVID-19 sau un tratament medical înainte de cei cu nevoi mai urgente. Este crucial ca guvernele din întreaga Uniune să-și dubleze eforturile pentru a asigura o ieşire justă şi echitabilă din pandemie”, a adăugat ea.
Ciprul a avut cea mai mare proporție de respondenți (65%) care cred că corupția a crescut în ultimul an, aparent alimentată de scandaluri legate de schema de „pașapoarte de aur” a Ciprului, în cadrul căreia s-a constatat că zeci de criminali condamnați și fugari și-au cumpărat cetățenia.
Mai puțin de 20% dintre persoanele care locuiesc în Danemarca și Finlanda au considerat că este o mare problemă corupția la guvernare în țara lor, în timp ce peste 85% dintre cei din Bulgaria, Croația, Cipru, Italia, Portugalia și Spania au spus că este o problemă.
Nu a existat nicio țară în care majoritatea cetățenilor să vadă corupția în scădere. Cele mai bune rezultate au venit din Slovacia, unde 39% dintre cetățeni au considerat că aceasta este declin. În 2020, ca urmare a uciderii din 2018 a lui Ján Kuciak, un jurnalist de investigație, și a iubitei acestuia, zeci de oficiali slovaci au fost acuzați de corupție.
Sursa: digi24.ro
