Urmaşul lui Ilici

0
417

Deşi încearcă din răsputeri să se delimiteze de Ion Ilici Iliescu, „ilustrul” său înaintaş de la conducerea PSD, premierul Victor Ponta seamănă cu fostul activist comunist din ce în ce mai mult. Din motive numai de el ştiute, la sfârşitul anului trecut, Guvernul pe care îl conduce a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care elimină de facto Aradul de pe lista comunităţilor care deţin titlul de „Oraş Martir”, cu toate că municipiul este cel de al doilea oraş din ţară care a ieşit în stradă în decembrie 1989, după Timişoara. Motivul? Primele victime s-au înregistrat aici abia după fuga lui Nicolae Ceauşescu, iar guvernanţii noştri au stabilit, în înţelepciunea lor nesfârşită, că titlul de „luptător cu rol determinant” în Revoluţie se va acorda doar celor care au fost pe baricade şi şi-au pus viaţa în pericol înainte de 22 decembrie. Or, fără acest titlu, adio recunoaştere…
Problema este că la Arad s-a murit, iar cei care şi-au pus viaţa în pericol, şi numărul acestora nu a fost mic, şi-au pus-o după 22 decembrie, când, în mod normal nu ar mai fi trebuit să moară nimeni. Dacă până la fuga dictatorului era oarecum
de înţeles ca „organele statului” să reacţioneze dur la adresa demons­tran­ţilor care au avut curajul să ceară demisia „celui mai iubit fiu al poporului”, după fuga acestuia din urmă, a devenit din ce în ce mai clar că Armata, Miliţia, Securitatea nu mai aveau pe cine apăra. Pe cale de consecinţă, masacrul ar fi trebuit oprit. Nu s-a întâmplat aşa. Dimpotrivă. La Arad, crimele au început după acel moment.
Există voci care susţin că tot ceea ce s-a întâmplat după ora la care cuplul dictatorial a părăsit Comitetul Central, a făcut parte dintr-un scenariu macabru, pus la cale de gruparea din jurul lui Ion Iliescu, pentru a o legitima să preia puterea. Deci, luând de bună această teorie,  la Arad s-a murit fără rost. Cu toate acestea s-a murit, iar victimele Revoluţiei au lăsat în urmă o mare de lacrimi. Acum, după 25 de ani, arădenii sunt loviţi încă o dată. De data aceasta la butoane nu se mai află Ion Ilici Iliescu, activistul educat la Moscova şi pregătit acolo să ia conducerea statului, după cum susţin unii istorici, ci Victor Viorel Ponta, un politician despre care s-ar putea spune că s-a născut talent şi are toate şansele să moară speranţă, parafrazând o cunoscută expresie din lumea fotbalului.
Domnule Victor Viorel Ponta, domnule prim-ministru, este strigător la cer ceea ce faceţi! Nu este admisibil ca printr-o ordonanţă de urgenţă, să luaţi Aradului un titlul care a fost câştigat cu sânge, pentru că un Oraş Martir nu poate să existe fără revoluţionari care au murit şi care şi-au pus viaţa şi sănătatea în pericol. Dacă totul a fost doar o greşeală a celor care au redactat proiectul de act normativ, transformat apoi în ordonanţă de urgenţă, trebuie să cadă capete. Şi în rândul per­- sonalului care a conceput proiectul şi în rândul celor care l-au aprobat în grabă, fără să-l analizeze şi fără să-l discute cu asociaţiile de revoluţionari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.