România ar fi o țară minunată dacă nu ar fi… locuită. Au trecut aproape trei decenii de la Revoluția din ’89 și în afara unei libertăți de expresie de multe ori prost înțeleasă și a călătoriilor prin toată lumea (în caz că ai posibilități financiare să o faci), românul nu a câștigat mare lucru. Țara a fost devalizată de băieții deștepți din sau cu încrengături în politică și ne trezim la aproape 30 de ani de la ieșirea de sub talpa comunismului că, volens nolens, revenim la obiceiuri vechi. Nocive, așa cu ne dictează structurile occidentale.
Ultimul exemplu vine din fotbal. Trei decenii de eforturi ale României de a avansa pe calea sportului-rege profesionist au fost aruncate la gunoi prin iscălitura „Răzvan Burleanu”. De parcă, nu am fi deja pe la coada Europei, fără a mai speria pe nimeni la nivel de națională sau cluburi private.
Iar discuția pleacă exact de la calitatea de entități private sub care funcționează obligatoriu cel puțin echipele din Liga 1. Din vara viitoare, tocmai prin „grija” tânărului președinte federal, care la Revoluție avea patru ani și a aflat doar din povești cât de greu și rău a fost pe vremea lui Ceaușescu, în elita fotbalului românesc pot apărea fără probleme și grupări de drept public. Cu riscul asumat ca acestea să nu poate participa timp de trei ani de la promovare sau substiuire în cupele europene, așa cum cere UEFA.
Ce s-a întâmplat mai exact în două cuvinte? Pe 20 iulie, Comitetul de Urgenţă al FRF, compus din Răzvan Burleanu, Gino Iorgulescu şi Octavian Goga, a modificat Regulamentul de Organizare a Activităţii Fotbalistice (ROAF), iar cea mai importantă dintre schimbări este aceea că grupările de drept privat (deţinute de patroni) vor putea fi substituite în competiţii de cluburile de drept public (adică aparţinând unor instituţii ale statului – ministere, primării, companii publice, regii autonome etc). Astfel, se strivește principiul conform căruia meritul sportiv nu poate fi tranzacţionat. De acum înainte, o echipă ce are în spate ani de competiții oficiale, cu promovări sau retrogradări, va putea să-și cedeze locul altei formații (de principiu cluburi sportive municipale) înfiinţate pe loc.
Tocmai acele absorbții, substituiri, fuzionări ce au creat destul haos în urmă 15-20 de ani au fost acreditate din nou pentru… binele oamenilor politici. Sursele ziariștilor pretind că această modificare a fost făcută de Burleanu la cererea unor lideri ai Partidului Social Democrat aflat la guvernare şi că la nivelul primăriilor controlate de PSD această schimbare a ROAF era cunoscută şi aşteptată cu nerăbdare încă din luna iunie.
Acum, aceasta nu-și mai poate produce efectul decât în pauza dintre sezoanele 2019-2020, dar de ea vor beneficia, bineînțeles, și administrații locale de alte culori politice. Cum este și cea controlată de Gheorghe Falcă. Primarul nostru iubitor de fotbal are toate pârghiile să facă din UTA, primul brand al orașului, un frumos CSM. Finanțat chiar și 100% de la bugetul local. Și ceva ne spune că Falcă se va băga negreșit în „horă” și avem și argumente.
Azi, majoritatea cluburilor au preşedinte şi Consiliu de Administraţie, iar o parte din buget este asigurată de primării prin intermediul unor proiecte. În viitor, noile cluburi „de stat” vor avea ca patroni, de facto, chiar primarii localităţilor. Până acum, una dintre problemele lui Falcă era legată de investiția din bani publici în jucători de o valoarea îndoielnică. Dar când se face apel la expertiza sa, iar ultima decizie îi poate aparține, edilul ce dă lecții în orice domeniu nu poate rata ocazia
să-și intre în rol și ca manager de facto al UTA-ei. Pe pariu?

Recomandările redacției