Să-mi fie scuzată mica modificare a ultracunoscutului vers, dar la ora actuală aceasta este situația. Mereu ni se spune că tinerii trebuie susținuți și promovați, pentru că ei reprezintă viitorul țării. În realitate, se face prea puțin pentru ca tinerii să fie cu adevărat pregătiți pentru viață, să poată să dezvolte aptitudinile pe care le au într-o anumită direcție, pentru ca în timp să devină profesioniști de valoare. Din păcate, nici măcar părinții nu îi ajută, ci mai mult îi încurcă, impunându-le orientări spre domenii pentru care nu au nicio aplecare. Sute de mii de tineri absolvenți de liceu sunt ținuți de către părinți în facultăți, cu toate că ei ar dori mai degrabă să presteze meserii care le plac. În loc să muncească, urmează, pe banii părinților, cursurile unor facultăți, cu toate că nu vor ajunge niciodată să profeseze după absolvire, ci doar vor fi posesorii unor diplome care nu le servesc la nimc. În cele din urmă, vor ajunge să se angajeze undeva, vor practica meserii în care nu vor avea nicio experiență, pentru că anii necesari i-au irosit fără nicio noimă prin acele facultăți. Cine pierde? Societatea, care nu va avea nici ingineri, medici, profesori, pentru că absolvenții fa­cultăților nu profesează în domeniu, nici meseriași de înaltă calificare. Mai rău, sunt și cazuri în care unii absolvenți, cu toate că nu au învățat absolut nimic, ci doar s-au distrat pe banii babacilor, luând examenele tot pe baza acestora, ajung să fie angajați în domeniul în care dețin diplomele. Doar diplomele, nu un minimum de cunoștințe. Pentru că părinții lor sunt fie bogătași, fie oameni politici de mare influență, care pur și simplu le cumpără posturile, ajung să practice profesii pentru care nu au nici vocație, nici pregătire. Rezultatele sunt cele pe care le vedem zi de zi: măsuri administrative absolut aberante, dosare în justiție burdușite cu niște compuneri jalnice, la nivel de elev de școală primară sau de liceu, decese cauzate de carii sau abcese dentare sau cine știe ce afecțiuni mărunte. Ce este mai tragic, acești troglo­diți, doar pentru faptul că părinții lor au bani și influență, ocupă locurile pe care ar trebui să ocupe alți tineri, care chiar au învățat, cu mari sacrificii, dar nu au banii care să le asigure, cum se spune, intrarea.
În politică, fenomenul este și mai acut, tinerii sunt folosiți doar ca masă de mane­vră, nu sunt învățați cu adevărat ce înseam­nă politica, ci doar cum să rupă afișele electorale ale adversarilor, cum să înjure și să denigreze partidul advers. Așa ne trezim că pe funcții politice importante ajung niște ignoranți. Știu, am mai apelat la citatul dintr-o piesă de teatru, „Iancu la Hălmagiu”, jucată pe scena Teatrului din Arad: „Învățați copiii cu minciuni, de când sunt cât oul și cât cizma”. Un citat care mi-a revenit în minte văzând ce a fost în stare să spună Mara Mareș cu privire la cazul Beuran: „Este dovedit că domnul Beuran chiar salva vieți?”. Uluitor, așa ceva a spus președintele tinerilor liberali din România! Tânăra politiciană, ajunsă deja în primul eșalon al PNL, știe un singur lucru: este po­runcă de sus ca profesorul, medicul Mircea Beuran, să fie distrus, lichidat, pentru că nu servește interesele partidului și nu este de acord cu privatizarea sistemului medical de urgență. Juna nu are voie să gândească, ea trebuie doar să execute ordinele, dacă vrea să mai aibă sussces în politică! Iată, acesta este viitorul politicii românești, pentru că, din păcate, nu doar la PNL se procedează așa cu tinerii, ci la toate partidele.

Recomandările redacției