La Arad, căldura ne… arde rău de tot la buzunare, iar subvenţia este printre cele mai scăzute din ţară. Mai exact suntem pe locul al patrulea ca preţ facturat al Gigacaloriei. Oriunde, una dintre marile probleme ale oricărei administraţii este şi aceea a furnizării căldurii către populaţie. Mai exact, în cele din urmă este vorba  despre preţul  pe care populaţia trebuie să-l plătească, aceasta fiind parţial subvenţionată. Tarife mai mici, sub 180 de lei/Gcal, au mai fost facturate în oraşele Bacău (Thermo­energy Group), Botoşani (Modern Calor), Suceava (Thermonet), Galaţi (Calorgal) şi Tulcea (Energoterm). Aşadar între Arad şi Bu­cu­- reşti este o diferenţă de 100 de lei pentru fiecare Gigacalorie. Este o sumă care contează pentru marea majoritate a oamenilor. Dar chiar de n-ar fi aşa, în fond de ce să plăteşti în plus pentru acelaşi tip de serviciu? De parcă am locui în ţări diferite. Potrivit ANRSC, la nivel naţional sunt racordate la termoficarea centralizată 1,25 milioane de apartamente si­tuate în 49 de localităţi, inclusiv Bucureştiul.
Acum, la Arad lucrurile stau în felul următor: la acest moment CET produce Gigacaloria la un preţ de 33 euro. Asta înseamnă că energia termică iese, pe „poarta fabricii” cum se zice, la acest preţ. Mai departe însă pe reţeaua de distribuţie procentul de pierderi este  după unele surse 38% , după altele 40%. Oricum o cifră foarte mare, dacă ţinem cont că în Germania pierderile acceptate sunt de maxim 5%. De aceea, preţul pe care-l plătesc arădenii este unul dintre cele mai piperate din întreaga ţară. Însă toate acestea ar fi putut avea o rezolvare. Sigur, nu se rezolvau pier­derile peste noapte, pentru că tehnic nu este posibil să baţi din palme cum s-ar zice şi să scazi  de la 40% la 5 , hai 10%.
Modernizare,
dar nefinalizată
Însă dacă preţul de producţie al Gigacaloriei scădea drastic, alta era situaţia. „În anul 2013 s-a început din surse proprii o investiţie în valoarea de 56 de mili­- oane de lei plus TVA, pentru realizarea Grupului II, respectiv a cazanului de producţie pe gaz. Acesta are o capacitate de 420 de tone cu o putere de 50 MW. Ideea este că acesta era doar prima etapă dintr-un amplu program de modernizare, în valoare de 52 milioane de euro. În plus, exista un aport de 12,5 milioane de euro în certificate verzi câte avea CET Arad şi o finanţare europeană consisten­tă. La toate astea, municipali­- tatea trebuia fie să aducă un investitor până în limita a 49% din capitalul social, fie să procedeze la o majorare a capitalului social. Nici una dintre aceste două posibilităţi nu a prins viaţă. Aşa că am intrat  într-un cerc vicios al datoriilor şi penalităţilor. Una peste alta acum există datorii cumulate  cu penalităţile care se ridică la peste 140 milioane de lei”, spune Doru Lebădă, liderul Sindicatului Liber Independent Termoelectrica.
Datoriile şi, mai ales penalităţile se vor accentua. Pentru că CET SA de una singură nu are resurse să plătească.
Schimbare de conducere
La Arad, directorul Pavel Moisă s-a pensionat. Este de notorietate faptul că între acesta şi primarul Falcă nu au fost cele mai bune relaţii. De la finele lunii august la CET Arad, director general este inginerul Aurel Matei, care este cotat ca un bun specialist. Sursele noastre spun că Lucian Riviş Tipei, consilier municipal PNL a făcut mult lobby, pentru ca acesta să fie promovat în funcţie. Acesta nu a răspuns întrebării noastre în ce pri­- veşte motivele pentru care ar fi ţinut ca inginerul Matei să fie uns director la Arad. Acesta a fost între 2009 şi 2011, director general la Colterm Timişoara. Acesta a fost o perioadă de timp şi consilier pentru compania Energomontaj, firmă faţă de care CET Arad are datorii mari. Sigur la acel moment, ingi­nerul Matei nu mai era angajat al Colterm şi deci nu se afla într-o stare de incompatiblitate. Nu se află nici acum la Arad. Însă pro­blema care se pune este una de eventuală moralitate. În ultimul timp s-au mai dat sume importante din bugetul local, din taxele şi impozitele plătite în cea mai mare parte cu religiozitate de către arădeni. Da, avem un excedent bugetar de peste 165 milioane de lei. Bani din care, prin încăpăţânarea administraţiei locale datoria CET către furnizori s-a umflat la peste 140 mi­- lioane de lei, faţă de 100 cât erau în primăvară. Bani cu care se putea face altceva util pentru cetăţeni. Situaţia nu s-a rezolvat nici atunci, nici acum, ci se peticeşte ici, colo. Sigur sumele sunt importante. De curând s-au mai dat 10, 6 milioane de lei şi acum trei săptămâni s-au acordat peste 20 milioane de lei. Deci peste 30 milioane de lei. Ceea ce nu este puţin lucru. Din păcate problemele nu vor fi rezolvate, ci doar amânate.
Un nou val de concedieri?
„Ba din contră, sunt voci care spun că vor mai pleca în total circa 250 de oameni. Sigur nu acum, că vin alegerile şi nimeni nu vrea tensiuni, dar la începutul anului viitor toate astea se vor pune în aplicare. Acum mai sunt 610 angajaţi. Dar asta nu va rezolva problema de fond, adică pierderile mari pe reţea. Poţi să rămâi şi cu doi oameni, pierderile vor rămâne tot la aproximativ 40%. Deci problema este de a reabilita aceste reţele de transport. Sigur s-au mai dat nişte bani, vom ieşi din iarnă că doar vin alegerile, oamenii vor avea căldură, dar problema de fond rămâne. Dacă până acum mai vedeam vreo soluţie de ieşire, acum sunt din ce în ce mai sceptic“, adaugă, amar, liderul de sindicat.
Liderul sindical Doru Lebădă cre­de în continuare în soluţiile amintite anterior. „Pe termen scurt şi mediu însă, o astfel de funcţie trebuie sprijinită politic. Asta este realitatea pe care i-am spus-o şi noului director“, a punc­tat acesta. Rămâne de interesat şi de urmărit dacă firma Energomontaj va primi datoria mai rapid prin faptul că actualul director al CET a fost consilier la această companie. ,,Gurile rele” spun că testul su­prem, pentru noua conducere va fi acela al disponibilizării a 250 de angajaţi. În orice caz problema CET Arad este una de interes maxim pentru foarte mulţi arădeni, dar şi pentru angajaţi.

Recomandările redacției