Nici iernile nu mai sunt ce au fost odată. Zăpezile nici atât. Oricum ar fi, tot ne iau prin surprindere. Aşa că a început curăţenia de primăvară, când ici-colo se mai zăresc grămezi de zăpadă de culoare cenuşie, care nu se dau încă topite. Un hâtru zicea că bine că a mai nins acum, că era o iarnă… uscată. De ce? Păi cum altfel să justifici costurile cu deszăpezirea. Vorba vine: am chefuit, porcul s-a mâncat, banii s-au dus. Sau nu? Oricum, cel puţin ciudată poziţia primului cetăţean: a nins ceva e drept, dar până la urmă nu a fost ceva de speriat. În orice caz primarul a făcut o lecţie despre ce şi cum trebuia făcut, de parcă ar fi fost agent de vânzări la firma prestatoare de servicii. Ce şi care servicii? Cum care? Servicii de deszăpezire, fireşte. Au avut cinci utilaje mari şi late cu care se… justificau pe străzile Aradului, în lungime de 370 de kilometri. La un calcul elementar şi la ce intensitate a avut ninsoarea, sculele erau absolut insuficiente. Care în treacăt fie spus au făcut o treabă de mântuială. Până la urmă tot natura a rezolvat problema. E drept în mai multe zile, dar la costuri mult mai mici, ca să nu zicem pe gratis. Chestiune cea mare este de fapt alocarea resurselor. A banilor de care dispune o administraţie locală şi chiar centrală. Boala e… generalizată. La noi, după revoluţie, a apărut aşa-zisa poveste a economisirii banilor. Şi cum se face asta? Prin externalizarea unor servicii. Aşa că s-au pus pe liber femeile de serviciu, paznicii, muncitorii de la primării, drumarii de la municipiu şi judeţ, cei de la salubritate, de la spaţii verzi. Desigur, aparent s-a făcut economie la salarii. Dar facturile pentru serviciile externalizate au crescut exponenţial. Şi, în cele mai multe cazuri cu mult mai mult decât salariile acelor oameni, care erau angajaţii respectivelor administraţii. Şi, în loc să se caute să se rezolve problema, adică „hemoragia“ de bani, se face în continuare pe risipă. Nu doar la Arad, ci oriunde în ţară, dacă s-ar cumpăra utilaje şi angaja forţă de muncă proprie, s-ar economisi mari resurse bugetare. Adică banii contribuabililor. Până la urmă, despre asta este vorba, dacă un primar vrea să dovedească performanţa. Cu rezultate palpabile. Nu doar să vorbească despre ele. Unii primari, chiar din judeţul Arad au achiziţionat, desigur nu de capul lor, ci având o hotărâre de consiliu local, diverse utilaje. Vorbim în special de buldoexcavatoare, dar şi alte bunuri pe care comunitatea locală le-a socotit utile. La nivelul unei comune se pot obţine astfel mari economii pentru un buget local, care nu este niciodată îndestulător. Se pot săpa şanţuri, iarna se poate ataşa o lamă şi degaja zăpada. Un astfel de primar a demonstrat cu cifre şi date concrete eficienţa unei astfel de achiziţii. Iar economiile au fost de-a dreptul spectaculoase. Desigur la nivelul bugetului unei comune. Dar faptele s-ar putea multiplica la nivel de ţară. Pentru asta însă trebuie să fii cu adevărat primar şi mai puţin… agent de vânzări. Chiar dacă nu mai avem… zăpezile de altădată.

Recomandările redacției