Zilele Revoluției: zeci de mii de arădeni ieșeau în stradă acum 30 de ani, pentru libertate

2
921

În urmă cu 30 de ani, înainte de Crăciun, în țară se scria istorie, cu sacrificiul suprem – sute de vieți curmate, în numele libertății. Asupriți de un regim care le îngrădea drepturile, sătui să îndure foame, frig și întuneric, românii au pornit revolta pentru descăturașarea de comunism. Revoluționarii își amintesc cu durere de acele zile, în timp ce în țară, familii ale victimelor își mai caută torționarii.

Revoluția Română n-a început în capitală, ci în inima Banatului. La Timișoara, confruntările au atins punctul culimant în zilele de 17 și 18 decembrie, numite și „zilele de masacru“. Aradul este primul oraș care sare în ajutorul Timișoarei și al doilea din țară, ridicat împotriva dictaturii. Unii dintre revoluționarii arădeni au mers chiar la Timișoara, ca să ia pulsul revoltei, deși erau filtre și se decretase Legea Marțială (n.a era inderdicție de a se merge în grup).

La Arad, manifestațiile încep pașnic din 20 decembrie, în piețe și pe străzi.

Spiritul revoltei – la Orologerie

Spiritul revoltei se face simțit pe 21 decembrie, la ora 7.39, când, tinerii muncitori de la  Întreprinderea de Orologerie Industrială (IOI) ies în stradă, spre centrul orașului. Lor li se alătură muncitorii de la întreprinderile Strungul, Vagoane, CFR, Tricoul Roşu şi numeroşi cetăţeni aflaţi pe străzi. „Revoluția a avut un caracter social, dar cei care s-au ridicat primii împotriva regimului și l-au înlturat pe Ceaușescu au fost muncitorii, îndeosebi cei tineri. Era clasa pe care acesta se baza. La Timișoara au ieșit mari întreprinderi, iar la Arad la fel. Dacă Ceaușescu știa că, în 22 decembrie muncitorii sunt alături de el, probabil n-ar fi plecat. Dar când a auzit că ies mai întâi valuri de muncitori…a fost dat peste cap“ , spune Valentin Voicilă, liderul Revoluţiei arădene, președintele de onoare al Asociaţiei „21 Decembrie 1989” Arad.

Manifestanții s-au îndreptat spre Piaţa Primăriei- sediul Comitetului de Partid.  În jurul clădirii era instalat un cordon compus din militari cu arme, baionete, în poziție de luptă. În spatele lor erau luptătorii din G.P, milițieni, trupele de securitate, pompieri și 28 de blindate.

„Știam ce se întâmplase la Timișoara. Când am ieșit în stradă, am simțit apăsare și frică. Dar fiind mai îndrăzneț din fire, mi-am asumat mai multe riscuri. Când am văzut ce se întâmplă pe străzi am fugit acasă să mă schimb în haine de scandal. Îmi legam șireturile la bocanci și fredonam deja «Deșteaptă-te române“, povestește revoluționarul Iosif Attila Duka.

În jurul orei 10.30, manifestanții Onofrei Dănilă, Dima Traian, Mircea Crişan,  Jiva Maria, Timar Traian păstrau ordinea în rândul miilor de manifestanți. Acestora li s-a alăturat actorul Valentin Voicilă. Se striga „Fără violență!“.

„Tinerii m-au recunoscut și m-au îndemnat să vorbesc, să țin în frîu…să nu se tragă. La început mi s-a adus o pâlnie, o scară de zugrav, fiind totul spontan și improvizat. Unii civili au vrut să lovească soldații. Unii au venit cu topoare, cu cuțite și vroiau să atace armata. Dorința mea era ca nimeni să nu moară! “, spune Valentin Voicilă.

Revoluționarii povestesc că, mai întâi s-au tras focuri de avertisment, în sus. „În drum spre centru se striga «Jos comunismul!» «Jos dictatorul!», iar unii scriau pe clădiri. Eu am venit cu Helmut Duckadam, Nelu Mercea, Attila Duka și erau acolo Timar Train, Gruber Gheza (mort în Revoluție)ׅ și alții. S-a tras în sus prima dată“, își amintește Gheorghe Curta, președintele Fundației Revoluționarilor Arad

Stema RSR, smulsă spre indignarea comuniștilor

Deși forțele armate au devenit tot mai numeroase, oamenii au rămas să protesteze pașnic. „Știam rugăciuni, iar oamenii se linișteau spunând rugăciuni. Și asta a contribuit la oprirea de violențe.“, spune Valentin Voicilă. 

Manifestanții au adus cearceafuri de la spitalul de maternitate pe care s-au scris lozinici și s-au prin pe pereții clădirilor din piață – „Jos cizmarul!“, „Jos Dictatura!“. Mai apoi, din drapelele tricololore s-a decupat stema RSR.

„S-a smuls stema de pe steag iar comuniștii au fost foarte deranjați. Steagul cu Republica Populară Română era emblema, filozofia de existență a sistemului. În momentul în care tu ai smuls asta, ai lăsat o gaură și trebuia să pui ceva în loc. Și ideea a fost libertatea – tema Revoluției“, susține Valentin Voicilă, liderul Revoluției la Arad. Unii oameni au pus flori în țeava taburilor și la militari. Arădenii strigau „Armata e cu noi“ și „Ceaușescu judecat, pentru sângele vărsat!“.

După tiparul comunist adoptat într-o situație de urgență, la ora 12.30, primul secretar, Elena Pugna, a coborât și a anunţat majorarea salariilor şi a alocaţiei pentru copii – promisiuni făcute de Ceauşescu la mitingul de la Bucureşti. Huiduită de manifestanți, Elena Pugna s-a retras în sediul Comitetului judeţean de partid. Aceasta din urmă s-a opus ulterior mazilirii revoluționarilor.

Se formează Frontul Democratic Român

În seara de 21 decembrie, protestatarii formează un Comitet de manifestaţie, ce devine filiala din Arad a Frontului Democratic Român (compus din 14 persoane), după modelul constituit în 20 decembrie, în Opera din Timişoara. Atunci s-a întocmit și citit și o chemare către Armata Țării: „Sunteți frații, tații, copiii și iubiții noștri!“.

În piață rămân aproximativ 80 de protestatari, în timp ce în sediul Comitetului de partid se fac planuri împotriva revoluționarilor. Revoluționarii își amintesc acum că seara au primit „ceaiuri cu purgative“, ca să fie alungați din piață.

Ilie Matei, prim-secretar la Timiş, unul dintre cei care reprimaseră manifestaţia din Timişoara s-a impus la Arad. Acesta îl avea ca sprijin şi consilier militar pe maiorul Eugen Bădălan, ofiţer în comandamentul Diviziei de la Oradea, eşalonul superior al Regimentului din Arad. „Maiorul Eugen Bădălan a vrut să bage baioneta în noi, iar norocul nostru a fost că prim secretarul, Elena Pugna s-a opus totuși“, povestește Iosif Attila Duka.

Actorul Valentin Voicilă își amintește clipe extrem de grele: „Noi avusesem înțelegerea inițială: dacă nu atacăm soldații, nu suntem atacați de soldați. Noi nu am atacat soldații în 21, deși era atâta lume. Iar ei văzând că am rămas mai puțini, acesta a început să ne împingă către bancă. I-am spus, dle Bădălan, «ne-ați promis că nu vom fi atacați, dacă nu atacăm». El mi-a spus «marș din fața mea, că te împușc!»Și a dus mâna la pistol….«Eu am depus jurământ pe tricolor și voi ați smuls stema». A fost indignat. M-am întors la colegi și am pus steaguri cu stemă, în 21 noaptea și astfel, în 22 decembrie, când fuge Ceaușescu aveam steaguri fără stemă, și steaguri cu stemă din 21 decembrie noaptea, pentru ca ei să nu deschidă focul!“.

Dacă ziua de 21 n-a fost pătată de sânge și marcată de violențe, pe 22 decembrie, arădenii aveau să trăiască momente de război de la orele serii.  

În dimineața de 22 decembrie, în piață s-au adunat mii de oameni cu pancarte, care strigau lozinci anti-dictatură.

Centrul Aradului s-a umplut mai apoi de zeci de mii de oameni, urmând ca aici să se țină o slujbă religioasă. Evenimentele de la București se urmăreau prin aparate radio portabile.

La ora 12.00, arădenii aflau despre fuga soților Ceaușescu. După retragerea armatei, mulți revoluționari au cucerit sediul Consiliului Județean (n.a Primăria), unde se mai aflau și secretari județeni și municipali de partid. La balconul clădirii, prin stația de amplificare, Valentin Voicilă a declarat Aradul oraș liber de comunism.

La Arad, până în seara zilei de 22 decembrie nu a fost niciun mort. Sunt meritele revoluționarilor, în frunte cu Valentin Voicilă, precum şi ale ofițerului Neculai Diaconescu, care a avut curajul să refuze executarea ordinului prin care i se cerea să facă uz de armă împotriva manifestanţilor paşnici.

Vom continua.

Eroii martiri ai Revoluției Române, la Arad

 

Almen Werner, originar din Arad a fost împuşcat la Sibiu, pe 23 decembrie 1989.

 

 Bătrâna Ştefan, a fost omorât la Arad, după ce i-a dezarmat pe ofiţerii de securitate Răşină şi Sălceanu.

 

Bugy Robert-Paul, născut pe 14.12.1971, elev, a fost împuşcat la Arad, în zona Primăriei, în noaptea de 23-24 decembrie 1989.

 

Bute loan, născut pe 30.01.1966, subl. M.I., originar din Fălticeni, împuşcat la Arad, pe strada Făt Frumos, în 24 decembrie 1989.

 

Clepe Gheorghe, născut în 24.05.1961, sergent major M.I., a fost împuşcat la Arad, pe strada Făt Frumos, în 24 decembrie 1989 şi avansat sublocotenent post- mortem.

 

Cojocaru Ladislau, născut în 2.11.1954, muncitor, a fost împuşcat la Arad, în zona Hotelului Parc, în 23 decembrie 1989.

 

Cosma Marius, născut în 11.08.1970, originar din Oradea, militar în termen la MApN, a fost împuşcat la Arad, în 24 decembrie 1989.

 

Crișan Aurel, născut în 28.05.1951, electrician, a fost ucis în Arad, în zona Parcului Eminescu, în 23 decembrie 1989.

 

Crișan Vasile, născut în 26.10.1947, şofer, a fost ucis la Arad, în apropierea digului Mureșului, în 24 decembrie 1989.

 

Don Radu, născut în 9.03.1964, student la Faculatea de Construcții, a fost împuşcat în carotidă, în 21 decembrie 1989, în zona pieței Universității din Bucureşti.

 

Duma Pavel, născut în 10.06.1957, Iocotenent major la miliţia oraşului Arad, a fost împuşcat în zona străzii Andrei Șaguna, în 24 decembrie 1989.

 

Dumitrașcu Costel-Augustin, născut în 24.08.1970, militar la UM 01214-lneu a fost ucis la Arad, pe Calea Romanilor, în 24 decembrie 1989.

 

Gruber Geza, născut în 6.08.1963, cofetar la ICSAP Arad, împușcat în sediul fostului Consiliu Județean de Partid, în noaptea de 23-24 decembrie 1989.

 

Hartman Alfred, născut în 3.01.1971, muncitor, a fost împuşcat la Arad, în sediul fostului Consiliu Județean de Partid, în noaptea de 23-24 decembrie 1989.

 

Herbei Cristian, născut la 1.07.1971, soldat în termen la UM 0865 Câmpina, împușcat la București, pe Aeroportul Otopeni, în 23 decembrie 1989.

 

Lile Cristian, născut în 16.05.1969, din Arad, a fost împuşcat la Timişoara, la depozitul de medicamente, în 24 decembrie 1989.

 

Lucaciu Octavian-lon, născut în 11.06.1952, maistru la IMU Arad, a fost împuşcat în 24 decembrie 1989, la Arad.

 

Lucacs Zoltan-Ştefan, născut în 26.02.1958, electrician, a fost ucis în 24 decembrie 1989, la Arad, pe Bulevardul Revoluției, în zona străzii Crișan.

 

Lungu Cristina, născută în 14 martie 1987 din Arad, a fost împuşcată la Timişoara, pe Calea Girocului, în 17 decembrie 1989, la vârsta de 2 ani;

 

Mada Mihai-Florin, născut în 8.01.1971, elev la Liceul nr.7 din Arad, a fost împuşcat în dimineaţa zilei de 24 decembrie 1989, în zona Băncii Naționale din Arad.

 

Nicolicioiu Sorin, născut în 03.01.1970, soldat în termen la MApN, împușcat la Timişoara, în 25 decembrie 1989.

 

Pușcau Adrian-Victor, născut în 11.06.1969, originar din Bihor, a fost ucis la Arad, în zona Hotelului Parc, în 24 decembrie 1989.

 

Ranoiu Gelu-lustinian, născut în 19.11.1966, din Gurahonț, militar la MApN, a fost împuşcat la București, în zona Ministerului Apărării, în 24 decembrie 1989.

 

Safaleru Andrei, născut în 19.05.1970, muncitor, a fost ucis la Arad, pe Podul Decebal, în 24 decembrie 1989.

 

Suciu Săndel, născut în 5.08.1969, soldat în termen la UM 01291 Turda, a fost împușcat în orașul clujean, pe 22 decembrie 1989.

 

Toth Sandor, cetăţean ungar, născut în 1945, şofer, membru al Forumului Democrat din Ungaria, a venit conducând un convoi de Cruce Roşie cu ajutoare pentru România. În 22 decembrie 1989, a fost ucis la Arad.

2 COMENTARII

  1. La 30 de ani de la evenimentele cruciale(din pacate si tragice) prin care am trecut multi,ar fi bine sa fie mai multe dezbateri sub forma unor discutii libere,in mai multe locatii,unde sa-si exprime parerile si experientele personale cat mai multi care au avut impresii inedite,au observat fenomene suspecte,atipice in Revolutia din decembrie 1989.Nu „ne pica bine” sa tina speach-uri persoane(indiferent de pozitia sociala) care nu au fost macar de fata la unele evenimente din dec.’89 la Arad.

  2. Au murit din prostia lor și a armatei și din „lucrătura” securiștilor. Toth Șandor era agent secret al serviciilor maghiare, trimis în România în misiune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.