inv

Din primii ani ai creştinismului, în bisericile române ortodoxe se sărbătoreşte în fiecare an de 30 iunie ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. Redăm din canonul de rugăciune la Soborul Sfinţilor 12 Apostoli: ,,Cei ce sunteţi între apostoli şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă să dăruiască pace lumii şi sufletelor noastre mare milă.” şi ,,Cu un glas pe dumnezeieştii ucenici şi Apostolii lui Hristos, care ne-au tunat nouă cereştile învăţături, grădinile credinţei, pe făcătorii de bine cei de obşte ai omenirii şi mântuitorii şi slujitorii Cuvântului, să-i lăudăm.”

„Profesorii, educatoarele şi învăţătorii din România s-au simţit onoraţi să fie serbaţi şi felicitaţi de ziua apostolilor în fiecare an. Şi an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aduce aminte că au cea mai nobilă misiune pentru care merită făcute orice sacrificii asumându-şi apostolatul. În 1923, la un congres al lor ţinut în Arad, învăţătorii au fost numiţi ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie,,. Nu cunoaştem altă sărbătoare care să fi dănuit la români în calendare atât timp. Ziua Învăţătorului a fost atât de împământenită încât şi regimul comunist a păstrat-o la 30 iunie trecând însă sub tăcere sau nedându-şi seama şi de semnificaţia ei creştină“, ne-a declarat Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România.

30 iunie a fost aleasă şi ca dată de naştere a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România fiindcă aceasta a ales pentru autentificarea statutului său la tribunalul Ilfov chiar data de 30 iunie (1927). Se oficializa atunci manifestarea solidarităţii între cadrele didactice la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost ales în Bucureşti pe chiar strada Sfinţii Apostoli la nr 14.

Legislativul român, a hotărât în 2007 prin legea nr. 289 să se sărbătorească Ziua Învăţătorului în 5 iunie. „Suntem siguri că legiuitorul a fost în necunoştinţă de cauză şi a aprobat această dată la cererea unora care nu aveau ştiinţă de existenţa şi semnificaţia adevăratei Zilei a Învăţătorului, aceea din 30 iunie. Iniţiatorii îşi doreau poate o zi care să nu fie după încheierea anului şcolar. Conform acestei logici s-ar putea, pentru raţiuni de comoditate, să se legifereze date mai convenabile şi pentru Paşte, Crăciun, 1 Decembrie etc. Suntem siguri că se va reveni asupra acestei gafe care îşi bate joc, vorba poetului, ,,de ţară, de străbuni, de obicei…”. Vom cere acest lucru domnului Ministru cu ocazia Şcolii de Vară Internaţionale de la Chişinău (24-26 iulie) şi Eforie Sud (26-29 iulie 2015) cu vizita pe traseu Cetăţii Albe şi a unei şcoli româneşti din regiunea Odessa, Ucraina și cu ocazia celui de-al XXXVII-lea congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România care se va desfăşura în perioada 18-22 august 2015 în Cluj-Napoca, cu o vizită în 22 august în Maramureş, Săpânţa şi Solotvino-Ucraina“, susţine Dolha.

Aceste acțiuni au loc sub auspiciile unor deosebite aniversări: 175 ani de la apariţia la Sankt Petersburg a Gramaticii de limbă valaho-moldovenească (1840) a lui Iacob Hâncu, care spune în introducere ,,Limba Română şi denumirea de Români nu e întâmplătoare. Până la formarea Voievodatului Moldovei, locuitorii ambelor Principate erau cunoscuți sub numele comun al Românilor. Deci, suntem în drept să ne ținem de comuna lor denumire; deci limba Română poate servi drept noțiune comună pentru graiul Valah și pentru cel Moldovenesc.”; 150 de ani de la tipărirea la Chişinău a Cursului primitiv (abecedarului) de limbă română al lui Ioan Doncev (1865) citit şi folosit de intelectualii moldoveni până în 1905; 135 de la naşterea lui Teodor Neaga (1880–1943), profesor ales membru în Sfatul Ţării de către Uniunea învăţătorilor moldoveni. În 1917 a fusese preşedinte al primului Congres al învăţătorilor şi profesorilor moldoveni din Basarabia. A fost şi inspector-şef al învăţământului din Basarabia; 98 de ani de la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia (25 – 28 mai 1917, Sala Eparhială din Chişinău). În şedinţa din 26 mai 1917, congresul a adoptat următoarea rezoluţie: „În şcoala moldovenească se introduce alfabetul latin, care va fi întrebuinţat atât în cărţile didactice, cât şi în scris”. În referatul în problema alfabetului scria: „Prin alfabetul latin noi ne deschidem deodată porţile spre întreaga cultură românească, din care până acum nu ne-am împărtăşit aproape deloc”; 90 de ani de la Congresul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România de la Chişinău (6-8 septembrie 1925); 105 ani de la Congresul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România de la Constanţa (1910); Clujul a fost gazdă a congreselor învăţătorilor români din 1-3 august 1920 (95 de ani de la eveniment), 23 ianuarie 1921, 6 -7 august 1921, 6 -8 august 1922, 27 -28 decembrie 1928 şi Congresul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România din 8 -10 septembrie 1933. Miniştrii educaţiei, conducerea administraţiei şcolare clujene şi a Universităţii din Cluj nu au lipsit de la niciun congres; ,,Asociaţia învăţătorilor români din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş” cu sediul în Cluj a fost înfiinţată în 24 februarie 1919 de către Iuliu Vuia, absolvent al Preparandiei arădene şi mai târziu al Universităţii din Cluj, cel care la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia participase ca preşedinte al delegaţiei învăţătorilor şi fusese ales membru în Marele Sfat Naţional de la Sibiu, cel de la a cărui naştere se împlinesc 150 de ani în 2015.

În 2015 se împlinesc 85 de ani de la congresul din 29 -31 august 1930, congres în a cărui ultimă zi, participanţii s-au deplasat la o şcoală românească din Maramureşul din dreapta Tisei (atunci în Cehoslovacia, acum în Ucraina), deplasare pe care vrem să o facem şi noi în 22 august 2015.

Se poate înscrie la acest congres fiecare învăţător, educatoare sau profesor doritor scriind la asociatiainvatatorilor@gmail.com.

Recomandările redacției