Zona pasajului Micălaca este cea mai poluată din municipiu

Traficul intens contribuie serios la poluarea din zona pasajului

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Arad a prezentat în şedinţa Colegiului Prefectural de săptămâna aceasta un raport cu privire la poluarea atmosferei, în baza datelor culese pe parcursul anului trecut. Potrivit documentului semnat de Dana Dănoiu, directorul instituţiei, se arată că poluarea este monitorizată prin intermediul a trei staţii, amplasate în zona pasajului Micălaca, în zona Colegiului Tehnic de Protecţia Mediului şi la Nădlac. „În judeţul Arad poluarea atmosferei este monitorizată în principal în municipiul Arad, oraş industrial cu un trafic intens şi o densitate mare a populaţiei şi în oraşul Nădlac, fiind un oraş de frontieră. Monitorizarea calităţii aerului ambiental se face […] semiautomat, prin măsurători discontinue în câteva puncte din municipiu şi în oraşul Nădlac automat, prin măsurători continue în cadrul a trei staţii de monitorizare a calităţii aerului […] Principalii poluanţi gazoşi […] sunt monitorizaţi în zone sensibile din municipiul Arad (intersecţii aglomerate, străzi înguste, tip canion, artere cu circulaţie intensă) şi în oraşul Nădlac, prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute. În urma măsurătorilor efectuate în cursul anului trecut, nu au fost semnalate depăşiri ale valorilor indicatorilor monitorizaţi faţă de prevederile legislative, în nici una dintre măsurătorile efectuate”, se arată în raport.

Dacă pentru monitorizarea zonelor cu trafic intens s-a ales pasajul Micălaca, pentru strângerea datelor cu privire la aerul respirat arădenii din zonele retidenţiale s-a optat pentru Colegiul Tehnic de Protecţia Mediului. În ceea ce priveşte poluarea urbană, s-a optat pentru oraşul Nădlac, staţia fiind amplasată la ieşirea din oraş, în apropierea graniţei cu Ungaria. „În staţiile de monitorizare din judeţul Arad, parte integrantă a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA), se efectuează măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), ozon (O3) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare”, se mai arată în raport.

Reprezentanţii APM susţin că anumiţi indicatori au fost monitorizaţi continuu, dar mărturisesc că alţii au fost monitorizaţi parţial sau deloc în funcţie de starea de funcţionare a echipamentelor de la cele trei staţii de monitorizare. Atât în ceea ce priveşte dioxidul de azot, cât şi în ceea ce priveşte pulberile în suspensie, adică praful, valorile înregistrate la staţia de la pasajul Micălaca au fost mai mari decât în celelalte două locuri. „Valorile înregistrate în staţia AR 1 (staţia de tip trafic/industrie), sunt în general mai ridicate decât în celelalte staţii, fapt ce subliniază influenţa traficului şi a industriei asupra concentraţiilor de NO2 (n.r.-dioxid de azot), CET-ul – poate influenţa aceste valori deoarece sunt instalaţii mari de ardere”, susţin specialiştii în mediu arădeni. Aceştia mai susţin că s-a observat o scădere a dioxidului de sulf se datorează şi faptului că CET-ul funcţionează acum pe gaz.

Noiembrie, luna cu cele mai multe depăşiri

Praful continuă însă să dea serioase bătăi de cap arădenilor. Astfel, la staţia de la pasaj s-a observat depăşiri ale valorii limite zilnice o dată, de două şi chiar trei ori pe lună. Valoarea limită zilnică a fost depăşită o dată în februarie, octombrie şi decembrie, de două ori în ianuarie şi în martie, iar de trei ori în noiembrie. Potrivit reprezentanţilor APM, aceste depăşiri s-au datorat influenţei traficului, încălzirii rezidenţiale şi condiţiilor meteo nefavorabile dispersiei poluanţilor. La staţia de la Colegiul Tehnic de Protecţia Mediului s-a depăşit de două ori valoarea limită zilnică, în luna martie, iar în noiembrie şi decembrie valoarea a fost depăşită o dată. Aici, depăşirile s-au datorat influenţei încălzirii rezidenţiale, igienizărilor din gospodăriile populaţiei şi condiţiilor meteo nefavorabile pentru dispersia poluanţilor.

„Pe parcursul anului 2014 se constată faptul că au existat zile în care a fost depăşită valoarea limită zilnică la două din staţiile de monitorizare. Astfel, datele cu valori ce depăşesc limita zilnică de 50 μg μg/mc”, mai spun cei de la APM. Cu privire la ozon, se arată că valorile au fost mai mari în lunile cu radiaţie solară intensă. „În cursul anului 2014 s-au înregistrat două depăşiri ale pragului ţintă la staţia AR1 (n.r. pasajul Micălaca)  şi o depăşire la staţia AR2 (n.r. Colegiul Tehnic de Protecţia Mediului)”, au precizat reprezentanţii APM.