Cheltuielile în exces de sărbători rezultă anual efecte negative care pe urmă se resimt în mersul firesc al societății. Persoanele afectate de pasiunea cheltuielilor excesive dezvoltă probleme, mai devreme sau mai târziu, atât din punct de vedere financiar, cât și psihologic sau social.
Mai multe studii au fost realizate pe tema bugetului mediu cheltuit pentru sărbătorile de iarnă, Crăciun și Revelion. Potrivit acestora, în ultimii cinci ani, suma medie alocată celebrării celor mai așteptate sărbători a fost de 1.000-1.500 de lei.
Mărirea exagerată a bugetului produce, pe lângă mândrie și extravaganță, efecte negative multiple, întâmpinate mai mult sau mai puțin după încheierea sezonului sărbătorilor de iarnă. Consecințele psihologice, cum sunt stresul, anxietatea, vinovăția, rușinea și chiar dependența de cumpărături, cauzează majoritatea problemelor la nivel personal.
Efectele negative pe plan social se pot resimți în certuri familiale, presiune socială puternică, instabilitate și izolare. Pe termen lung, din cauza cheltuielilor excesive, oamenii pot ajunge la întârzierea obiectivelor importante, ceea ce reprezintă un motiv des întâlnit de psihologi în cazurile de depresie.
Problema cheltuielilor în exces, analizată de psihoterapeutul Mihaela Pătcaș
Cheltuielile excesive de Crăciun și Revelion pot fi considerate o formă nesănătoasă de gestionare a emoțiilor și a presiunii sociale, iar soluțiile se bazează pe conștientizare, limite, planificare și mutarea focusului către conexiune și semnificație, nu către consum.
În privința presiunii sociale și culturale, oamenii simt că „așa trebuie”, că nu pot rămâne în urmă față de ceilalți sau față de standardele prezentate în media. Cheltuielile excesive pot fi rezultatul nevoii de validare și apreciere, cadourile devenind astfel un mod de a demonstra afecțiune sau de a menține relații, chiar dacă „prețul” nu este echivalentul real al iubirii. Cumpărătulrile excesive pot apărea și ca o formă de compensare emoțională, ca o descărcare de dopamină într-un context stresant, de singurătate sau nemulțumire. Astfel oamenii încearcă să compenseze prin consum, prin shoping compulsive, stările de tristețe și stes prin care trec. Din punct de vedere social și cultural există această asocierea a Crăciunului cu abundența. Mulți au crescut cu ideea că sărbătoarea trebuie „simțită” prin multă mâncare, multe cadouri, multe decorațiuni. Mai poate apărea de asemnenea și dificultatea de a seta limite, mai ales față de copii, familie sau prieteni mânată de frica de a nu dezamăgi.
Cheltuielile excesive pot fi combătute prin stabilirea intenției reale a sărbătorilor, în loc să fie despre ,,cât cumperi”, să fie despre timp petrecut cu familia, conexiune, momente semnificative. Stabilirea acestor intenții reduce clar impulsul de a cumpăra compulsiv. Pe de altă parte stabilirea unui buget predefinit și respectat, adică suma maximă pentru cadouri, pentru mese, pentru decorațiuni. Bugetul reduce anxietatea și impulsivitatea. O altă modalitate ar fi conștientizarea emoțiilor care duc la cumpărături. Iată niște întrebări utile pe care am putea să ni le punem: „Cumpăr asta pentru că vreau cu adevărat sau pentru că mă simt stresat/rușinat/obligat?”, „Ce sper să obțin emoțional prin acest cadou?” Conștientizarea reduce comportamentul automat.
Practicarea cumpărăturilor conștiente este o altă modalitate de combatere a exceselor și anume pauză de 24 de ore înainte de achiziții mari, notarea impulsurilor și observarea lor fără acțiune imediată, evitarea cumpărăturilor online când ești obosit sau stresat.
