Statele membre ale Uniunii Europene vor fi nevoite să acorde granturi bilaterale sau să contracteze noi datorii comune dacă nu se ajunge la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru susținerea Ucrainei. Avertismentul vine chiar de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare transmisă guvernelor europene, potrivit Financial Times.
Von der Leyen arată că Ucraina are nevoie de 135,7 miliarde de euro în următorii doi ani pentru acoperirea cheltuielilor militare și fiscale, iar UE trebuie să decidă rapid cum va continua sprijinul. Cele trei opțiuni analizate sunt: granturi naționale, noi datorii comune sau valorificarea activelor rusești imobilizate în Europa.
Miza este enormă: aproximativ 190 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei sunt blocate la Euroclear, în Belgia. De altfel, Bruxelles-ul a cerut altor state să își asume o parte din riscuri și să includă în analiză și activele înghețate aflate în jurisdicțiile lor.
Scrisoarea urmărește să intensifice presiunea asupra țărilor membre, după ce Belgia a blocat propunerea Comisiei de a accesa fondurile rusești, motivând posibile consecințe juridice și financiare. În prezent, UE folosește doar dobânzile generate de aceste active, nu și capitalul efectiv.
Pentru a depăși blocajul, Ursula von der Leyen propune introducerea unor garanții juridice suplimentare, inclusiv un mecanism prin care statele partenere din afara UE să împartă costurile eventualelor litigii internaționale. Aceasta susține că riscul de a fi percepută ca o confiscare „scade semnificativ dacă și alte țări non-UE ne urmează exemplul”.
Obiectivul Comisiei este ca un acord final să fie obținut până la sfârșitul anului, însă opoziția Belgiei și lipsa de apetit pentru datorii comune în rândul mai multor state membre complică negocierile.
