România a înregistrat o creștere a resurselor de energie primară în primele zece luni din 2025, însă această evoluție a fost susținută în principal de importuri, potrivit datelor provizorii publicate luni, 15 decembrie, de Institutul Național de Statistică (INS).
În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, resursele de energie primară au totalizat 28.346,6 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 4,9% față de aceeași perioadă din 2024. Energia electrică disponibilă a urcat cu 4,8%, până la 57.219,2 milioane kWh.
În contrast, producția internă de energie primară a scăzut cu 2,7%, ajungând la 13.709,9 mii tep, în timp ce importurile au crescut semnificativ, cu 13,3%, până la 14.636,7 mii tep. Datele INS indică astfel o dependență tot mai mare de energia importată pentru acoperirea cererii interne.
Cărbunele scade, gazele și țițeiul din import cresc puternic
Analiza pe surse arată o scădere accentuată a producției interne de cărbune, de 14,1%, importurile acoperind mai puțin de jumătate din consumul intern. În schimb, importurile de țiței au crescut cu 16,5%, iar gazele naturale utilizabile din import au avansat spectaculos, cu 65,2%.
Energia provenită din surse hidro, eoliene, solare, nucleare, precum și energia electrică importată, a crescut per ansamblu cu 5,6%, pe fondul majorării producției solare și al importurilor suplimentare. Pe de altă parte, importurile de produse petroliere finite, precum motorina și benzina, au scăzut cu 16,6%.
Producția de electricitate, în scădere
Producția internă de energie electrică a totalizat 41.784,3 milioane kWh, cu 1.963,4 milioane kWh mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în hidrocentrale (-21,7%) și centrale eoliene (-4,9%).
În schimb, centralele nuclearo-electrice au raportat o creștere de 1,6%, iar energia solară fotovoltaică a avut un avans puternic, de 34,9%, susținut de extinderea capacităților instalate și de creșter
