Maşinile chinezeşti au luat un avânt nemaivăzut în Europa, în mod special în ultimul an, când le-au depăşit deja şi pe cele japoneze, iar unele mărci precum BYD au depăşit până şi Ford în Europa. Câteva modele au devenit adevărate şlagăre în vânzări, iar printre ele se numără şi modelul chinezesc Omoda 7, produs de Chery. E un model foarte popular şi în Marea Britanie, aşa că mecanicii unui service britanic şi-au propus să inspecteze o asemenea maşină pentru a constata cât de bine construită e şi ce vulnerabilităţi are pentru mentenanţa şi durabilitatea în timp, din perspectiva mecanicilor, conform piața auto.md.
Mecanicii au primit de la dealer o versiune plug-in hibridă, cu motor de 1,5 litri, care e şi cea mai populară în multe ţări, dar într-o dotare de vârf. Prin urmare, maşina era foarte bine echipată, de la ecranul mare multimedia şi sistem audio Sony până la tapiţerie şi sisteme de asistenţă. Deci, la capitolul echipări, maşina chinezească e foarte generoasă.

Doar că şi preţul e de 35.000 lire, ceea ce ar fi vreo 41.850 euro la cursul actual. Nu e tocmai o maşină ieftină, deşi în zilele noastre toate maşinile s-au scumpit atât de mult, încât cifra asta le pare britanicilor una la care nu poţi să fii prea exigent faţă de o maşină.
Mecanicii britanici au rămas impresionaţi de ecranul multimedia central, care poate culisa mai spre stânga sau mai spre dreapta. Mici artificii de design şi hi-tech, care sporesc imediat aprecierea faţă de această maşină ca potenţial cumpărător, deci.
Dar a venit şi momentul inspectării ei mai profunde în service. Sub capotă, la prima vedere, există acces suficient pentru lucrările de mentenanţă, iar toate conductele şi cablurile par bine organizate.
Totuşi, mecanicii au remarcat că foarte multe cabluri sunt expuse, inclusiv în zona mufelor conectoare. Conducând în permanenţă într-o ţară cu multă ploaie, care ajunge inevitabil şi sub capotă, şi timp rece, s-ar putea ca în timp această expunere să dea probleme de degradare a cablurilor şi efecte pentru sistemul electric al maşinii.
Impresia bună de la început s-a deteriorat rapid când maşina a fost ridicată pe elevator şi s-a putut inspecta construcţia ei dedesubt. Totul pare amplasat în locul potrivit, dar totul e extraordinar de expus. În zona posterioară, în spatele punţii, structura metalică a maşinii e la vedere, nefiind nici măcar vopsită, acoperită doar cu grund, scrie piața auto.md.
Dacă ne gândim că în acea zonă fără protecţii adiţionale vor ajunge pietricele de pe drum, nisip, apă şi material antiderapant, atunci totul pare a fi o reţetă de coroziune rapidă, după doar câţiva ani.

Mai mult decât atât, unul din mecanici, cu o privire mai atentă, spune că lonjeroanele spate sunt atât de prost tratate, încât pare că maşina a fost reparată după un accident şi chituită.
Şi bateria maşinii are toate conectoarele expuse în bătaia apei şi a materialelor antiderapante. Din multiple relatări anterioare ştim că în condiţiile climei nordice, cu mult material antiderapant, chiar şi conectoarele din plastic bine protejate pot degrada, la fel ca şi aluminiul din jur. Dar aici totul e mult mai slab protejat. Unul din mecanici spune că după doar 1 an în Marea Britanie, maşina asta va avea semne clare de coroziune. Va rezista maxim 2-3 ani, cu 2-3 ieri britanice — spun mecanicii aproape la unison.
Mecanicii sunt uluiţi că în general, toată partea inferioară e complet lipsită de vreun element de protecţie din plastic, sau din alt material, cum se întâmplă la maşinile europene. Şi nici măcar zonele sensibile nu sunt tratate cu vreun strat adiţional anticoroziv. Maşina asta e din cele pe care o cumperi, după care trebuie să mergi undeva la un service să-i aplici protecţie anticorozivă, că uzina n-a avut grijă de asta, şi peste 2-3 ani te vei pomeni că e ruginită. Şi asta chiar dacă are oficial 7 ani garanţie.
De asemenea, toate braţele suspensiei sunt foarte subţiri, spun mecanicii. Prea subţiri pentru a inspira senzaţia că vor rezista mult. Mecanicii spun că maşina pare proiectată să reziste maxim vreo 5 ani, după care să fie reciclată şi atât. Şi mulţi cumpărători moderni ar putea fi perfect fericiţi cu asta.
Accesul la motor, din zona inferioară, e la fel de simplu, trebuind demontat doar un capac. Baia de ulei e super mică în suprafaţă, metalică, fără prea mult ulei reţinut în ea. O senzaţie de efemer, deci, a unui motor creat să reziste câţiva ani şi atât.
Un alt mecanic a atras atenţia la stratul minim de protecţie a bateriei, ceea ce o face vulnerabilă de la mici contacte, iar întrucât placa de răcire va fi cea care va lua şocurile, există un risc mare ca ea să fie afectată mult mai devreme.
Deşi maşina e nouă, de la dealer, o scanare a ei a arătat că are 21 de erori. Majoritatea erau istorice sau nu tocmai critice. Dar totuşi, e o maşină nouă.
Erorile au fost şterse şi apoi un diagnostic nou a scos 26 de erori, deci şi mai multe. Şi erau erori inclusiv pe temperatura modulelor IGBT din invertor, ceea ce poate fi o problemă uriaşă în scurt timp.
Prin urmare, foarte multe descoperiri la nivel tehnic, care ne duc la concluzia unei maşini frumoase în design, bine echipate şi impresionate în artificii digitale, dar pe partea mecanică totul pare făcut să reziste maxim câţiva ani şi apoi să meargă la reciclare, într-un consum pe bandă rulantă acestor maşini.
sursa: piața auto.md

Lasă un răspuns

Recomandările redacției