Ajunul Crăciunului este o zi plină de semnificații și obiceiuri ancestrale în cultura românească. Păstrate cu sfințenie, mai ales în mediul rural, aceste tradiții oferă un prilej de comuniune și bucurie, fiind parte integrantă a identității noastre naționale.
Pregătiri pentru sărbători
Spiritul Crăciunului se simte din plin începând cu 20 decembrie, de Ignat, ziua sacrificării porcului. Casele românești sunt inundate de aroma bucatelor tradiționale precum afumăturile, sarmalele și cozonacii, pregătite cu grijă pentru masa de Crăciun.
Gospodinele își primenesc locuințele, agățând la grindă sau streașină crenguțe de busuioc, levănțică sau mentă pentru a purifica aerul și a aduce noroc.
Colindatul – o tradiție străveche
Colindatul este poate cel mai cunoscut și îndrăgit obicei din Ajunul Crăciunului. Copiii, dar și adulții, se adună în cete și pornesc cu traista după gât, bâta în mână și căciula pe urechi, cântând colinde la ferestrele gospodarilor. În schimbul cântecelor ceremoniale, gazdele le oferă colindețe: covrigi, nuci, mere sau colăcei de făină denumiți „pițărăi”.
În unele regiuni, Ajunul Crăciunului este cunoscut drept „Ziua de pițărăi”. Refrenuri precum „Florile dalbe”, „Lerui ler”, „Ziurel de ziuă” sau „Bună dimineața la Moș Ajun” sunt auzite în toate provinciile românești.
Ritualuri pentru belșug și noroc
Gospodarii respectă obiceiuri menite să atragă prosperitatea în anul care vine.
- Grâul binecuvântat: În pragul casei, un vas cu grâu este trecut de colindători, apoi grâul este dat animalelor pentru spor.
- Pomii roditori: Femeile ating pomii din livadă cu mâinile pline de aluat, rostind: „Cum sunt mâinile mele pline cu aluat, așa să fie pomii încărcați cu rod la anul”.
- Cenușa pentru recoltă: Funinginea din coșuri este păstrată sau aruncată în vie și sub pomi, simbolizând belșugul viitor.
Tradiții legate de destin
În Ajunul Crăciunului, fetele mari își pot afla ursitul prin ritualuri speciale. După o zi de post, prima îmbucătură este pusă în brâu, iar seara, brâul este întins pe jos. Cu rugăciuni și mătănii, fetele cer să-și viseze alesul.
Simboluri și credințe
- Masa întinsă: În noaptea de Ajun, masa rămâne întinsă pentru a primi belșugul în familie. Pâinea așezată sub masă și grâul pus sub fața de masă simbolizează norocul și recoltele bogate.
- Deschiderea cerurilor: La miezul nopții de Crăciun, cerurile se deschid, iar cei drepți îl pot vedea pe Dumnezeu la masă cu îngerii. Rugăciunile rostite la această oră sunt ascultate cu siguranță.
Ajunul Crăciunului rămâne o zi încărcată de spiritualitate și tradiții ce reflectă legătura strânsă dintre români și credințele lor strămoșești. Este un prilej de reflecție, bucurie și comuniune, care ne aduce mai aproape de esența sărbătorii Nașterii Domnului.
sursa : https://folclor-romanesc.ro/traditii-si-obiceiuri-in-ajunul-craciunului/
