Text preluat integral de pe: https://www.facebook.com/OvidiuIulianPalcu
de OVIDIU PALCU
Când vorbim despre parteneriate, gândul ne poartă spre uniune, colaborare, asociere, în general la ceva pozitiv. Însă la fel de adevărat este că orice lucru, fie el considerat chiar pozitiv, atunci când este impus, devine, aproape de fiecare dată, negativ.
Vorbesc aici despre impunerea României de către CEDO a parteneriatelor civile, un fel de cal troian pentru viitoarele „familii“ alcătuite din persoane de același sex.
Să ne înțelegem din capul locului: nu sunt homofob și nu îmbrățișez absolut niciun sentiment de discriminare. Printre angajații mei se numără și persoane cu orientări homosexuale și pe care nu le tratez cu nimic mai diferit decât pe ceilalți. Nu sunt marginalizate, nu primesc bani mai puțini, își iau salariul la timp, la fel ca toată lumea. Nu judec pe nimeni, decât în funcție de munca pe care o depune, și consider că fiecare este liber să facă ce vrea în propriul dormitor.
Problema apare însă atunci când se încearcă scoaterea dormitorului în spațiul public și impunerea unui element destructurant și imoral ca mod de conduită.
De la acceptarea unor persoane cu opțiuni intime libertine, ceea ce trebuie să reprezinte un garant într-o societate democratică, și până la destructurarea tocmai a acestei societăți, al cărei nucleu este întemeiat pe comuniunea firească și plină de sens dintre un bărbat și o femeie este cale lungă și nefirească.
