Măsurile anunțate astazi fac parte din al doilea pachet pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament. Toate măsurile din acest pachet urmează să fie anunțate până la finalul lunii iulie, atunci când Executivul va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii, într-o sesiune extraordinară a Legislativului, după cum a declarat Bolojan.

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat deja răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscale, care urmează să intre în vigoare de la 1 august. Printre cele mai importante măsuri se numără creșterea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice și introducerea CASS de 10% la pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei.

Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă, astăzi, de la ora 18:00, alături de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Cei doi au anuntat pachetul de măsuri „privind reforma administrației publice locale”. 


Ilie Bolojan:

  • Administrația locală este una dintre cele mai importante. Urmează educația, sănătatea, ordinea publică și apoi administrația centrală. Astăzi vă prezentăm principalele propuneri pe care de săptămâna viitoare le vom discuta, astfel încât până la finalul lunii să avem pachetul finalizat.
  • Țara nu se schimbă doar din București, ci din fiecare județ, din toate orașele și comunele țării noastre.
  • Sunt trei direcții importante. Una este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua e să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, a genera dezvoltare. A treia direcție ține de descentralizare și digitalizare, în așa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administrație care are decizia aproape de cetățean.

Guvernul va stabili un număr maxim de angajați pentru primării

  • Eu o să mă refer la prima direcție. Una dintre măsurile importante va fi: plafonarea numărului de angajați care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitor. Pentru Consiliile Județene pot fi indicatori rafinați, pot fi numărul de UAT-uri. În acest fel vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor și ai consiliior județene.
  • De ce e nevoie de această măsură? Avem azi primării cu număr mic de angajați care funcționează bine și avem aceleași primării având o populație asemănătoare cu număr mult mai mare de angajați, unde nu se vede niciun plus de servicii, de calitate, pe care cetățenii să-l perceapă.
  • Avem CJ-uri care au 100 de angajați și avem CJ-uri mai mici care au peste 200 de angajați. Nu s-a constatat că la cele cu număr redus nu își gestionează problemele.
  • Acolo unde personalul a fost supradimensionat va fi redus, acolo unde personalul este deja redus, acest lucru nu îi va afecta. Dimpotrivă, vor avea ocazia să își stabilească organigrama cum vor.

Ilie Bolojan vrea mai puțini poliștiști locali: „Cum? Rămâne să stabilim”

  • A doua măsură este limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma de azi, de la un polițist la 1.000 de locuitori să fie majorată. Cum? Rămâne să stabilim cu primăriile. Și aici avem situații în care suntem la extreme. Avem orașe care au 1 polițist la 2.000 de locuitori și avem alte orașe, de exemplu Buzău, care au mult peste limita legală.
  • Întreg sistemul de ordine publică trebuie să fie mai bine organizat, evitând cheltuieli inutile.
  • Altă măsură importantă: stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localități care nu-și asigură din veniturile propriii nici măcar cheltuielile de personal. Astăzi, fiecare primărie poate să își organizeze grila de salarizare. În multe localități, grila de salarizare e dusă la maxim, aproape de salariul viceprimarului. Stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante. Dacă sumele vine de la guvern, e normal să existe o standardizare. Celelalte localități își vor putea stabili grila de salarizare și organigrama pentru a oferi servicii cât mai bune.

Bani de la Guvern pentru primării „în funcție de eficiență”

  • O altă măsură: alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiență. Mă gândesc de exemplu la gradul de colectare al impozitului, care e amânată. A fost grija de a nu angaja aleșii locali. Acest pachet va rezolva astfel încât să fii eficient și să poți să soliciți pe bună dreptate sume de compensare, dacă ți-ai făcut și tu datoria.
  • O altă măsură: un funcționar public să poată avea norma împărțită între 2-3 primării. Un contabil, un secretar, dacă nu au un volum mare, pot să acopere 2 primării.
  • Sunt situații în care nu mai avem biblioteci în mediul rural și nu văd nicio problemă ca un bibliotecar să poată lucra la două primării, ca să avem biblioteci deschise.
  • Un lucru important este reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central. Pe lângă fiecare ales local există un număr de oameni în cabinet. Doi la un primar de comună, la un președinte de CJ patru și așa mai departe. Putem reduce acest număr, pentru că la nivel de țară numărul acestora depășește 10.000. La fel cum ne propunem și la nivel central să reducem, cred că putem reduce și la nivel local, să avem administrații mai eficiente.

Investițiile prin Programul Național „Anghel Saligny” vor fi „prioritizate”

  • Am încredere că aleșii locali înțeleg că putem funcționa mai bine, cu servicii mai bune, cu mai puțini bani, fiind în serviciul oamenilor.
  • Am decis să prioritizăm investițiile din Anghel Saligny pentru a fi finanțate proiectele care au un stadiu avansat, iar proiectele care nu sunt în stadiu avansat să nu le asigurăm, cel puțin în lunile următoare, finanțarea. Până la finalul anului urmează să prioritizăm, în așa fel încât să le avem prioritizate pentru a le putea continua.

Autoritățile locale vor decide dacă vor jocuri de noroc sau nu

Cseke Atilla

  • Vom propune o simplificare a procedurilor de descentralizare pentru a putea da atribuții de la central către local împreună cu resursele financiare aferente.
  • Pentru jocurile de noroc: primăria să poată decidă dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității.
  • Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități pe o anumită zonă. Pot impune și o taxă specială.
  • Operatorii de jocuri de noroc din prezent care activează deja, au termen 6 luni să ceară acest aviz. Dacă nu-l primesc, trebuie să închidă activitatea.
  • Este corect ca nu numai unii să plătească taxele și amenzile. Toate aceste măsuri de bazează pe aceste principii, al justeței și echității. Se vor institui măsuri prin care alte venituri ale unei persoane domiciliate pe raza unui UAT să poată fi reținute la sursă și aceste venituri să poată fi lunar, până la plata completă, virate direct în contul primăriei. Când există un venit din partea statului român, din acel venit să putem să reținem ceea ce duce la stingerea debitului.

sursa: hotnews

  • Iuliu spune:

    Avand în vedere că în România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, reducerile de personal nu reprezintă reformă.
    Reforma administrativ-teritorială presupune o restructurare a UAT-urilor care să asigure dezvoltarea economică și socială a țării pe o bază sustenabilă:
    (Vezi: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)
    In acest sens, există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
    (Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
    Asadar, Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială, cu atât mai mult cu cât in anul 2021 a fost promulgată Legea
    pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
    1. Agenția pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est
    2.ADR Sud-Est Romania
    3. ADR Sud Muntenia
    4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
    5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest – ADR Vest
    6. ADR Nord-Vest
    7.ADR Centru – Romania
    8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
    Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
    -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
    -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
    -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
    -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.

  • AC spune:

    Sa se reducă și la parlament,la ..M.de externe ,unde au plecat peste 300 și fără condus.
    2.desfiintarea republicii magistraților etc.

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției