Consiliul Fiscal (CF) a publicat Opinia preliminară privind proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din 2025, în care arată că actualele modificări reprezintă o revizuire marginală a proiecțiilor anterioare, fără a schimba ținta de deficit bugetar. Deficitul rămâne fixat la 8,4% din PIB, respectiv 159,8 miliarde lei.
Documentul evidențiază faptul că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu aproximativ 1,8 miliarde lei. Ajustările sunt realizate în acord cu execuția bugetară din primele 10 luni ale anului și ar crea premisele respectării țintelor stabilite. Principala incertitudine rămâne absorbția fondurilor europene.
Execuție bugetară temperată și prognoze pentru 2026
Potrivit CF, cheltuielile bugetare au crescut cu 9,9% în primele 10 luni, mai lent decât veniturile și sub dinamica programată de 14,4%. Rectificarea prevede continuarea acestei temperări. Pe baza datelor actuale, instituția consideră că deficitul cash în jur de 8,4% în 2025 este realizabil.
În ceea ce privește 2026, măsurile adoptate în a doua parte a anului ar putea duce deficitul spre 6,5% din PIB — o ajustare considerată „remarcabilă” comparativ cu nivelul estimat pentru 2024.
Absorbția fondurilor europene, factor-cheie
La 31 octombrie 2025, rata efectivă de absorbție a fondurilor europene din CFM 2021–2027 era de doar 11,7% (3,6 miliarde euro), potrivit MIPE. Pentru PNRR, rata de absorbție pe componenta granturi era de 31,6% la 30 septembrie.
CF subliniază că fondurile europene sunt esențiale pentru dezvoltare și menținerea investițiilor, în special în contextul corecțiilor bugetare. Investițiile publice ar urma să atingă 7,8% din PIB în 2025, un nivel susținut și de finanțările europene.
„România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB”
Consiliul Fiscal atrage atenția că, fără măsurile corective aplicate în acest an, deficitul ar fi depășit 9% din PIB. Instituția avertizează că menținerea unor deficite atât de mari riscă să conducă la o criză a datoriei publice.
În opinia CF, corecția bugetară este un pas „absolut necesar” pentru a consolida încrederea în finanțele publice și pentru a menține stabilitatea monedei naționale. Totodată, instituția subliniază că ajustarea deficitului nu poate fi realizată exclusiv prin tăieri de cheltuieli și nici doar prin îmbunătățirea colectării — considerată imposibilă într-un ritm imediat.
România are printre cele mai scăzute niveluri ale veniturilor fiscale din UE: 28,7% din PIB, față de 40,1% media europeană.
Reforma ANAF și combaterea evaziunii, esențiale
Reducerea evaziunii fiscale și digitalizarea ANAF sunt considerate prioritare pentru consolidarea bugetară de după 2026. De asemenea, creșterea cheltuielilor militare și contextul geopolitic pun presiune suplimentară pe finanțele publice, ceea ce necesită un proces continuu de corecție.
Perspective economice
CF arată că politicile fiscale nu pot oferi un impuls pozitiv economiei în această perioadă, iar politica monetară trebuie menținută strictă pentru a preveni presiuni asupra leului. Totuși, o absorbție accelerată a fondurilor europene ar putea menține economia în teritoriu pozitiv în 2026.
Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare a fost publicat joi de Ministerul Finanțelor și se află în dezbatere publică.
