Firmele din Asia au găsit soluții pentru a evita noile taxe vamale aplicate coletelor ieftine, prin redirecționarea livrărilor către alte state membre ale Uniunii Europene unde măsura nu a fost implementată. Situația apare după ce România și Italia au introdus, de la 1 ianuarie 2026, o taxă pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara spațiului comunitar, potrivit informațiilor publicate de Adevărul.
România și Italia sunt, în prezent, singurele state din UE care aplică această taxă. În Italia, valoarea ei este de 2 euro (aproximativ 10 lei), în timp ce în România consumatorii plătesc 25 de lei pentru fiecare colet. Deși măsura pare, la prima vedere, o sursă suplimentară de venit pentru bugetul de stat, specialiștii avertizează că efectele ar putea fi contrare.
Potrivit Asociației Comisionarilor în Vamă, firmele chinezești și marile platforme de comerț online au început să își modifice lanțurile logistice, livrând coletele în alte țări din regiune, precum Ungaria, pentru a evita taxele suplimentare. Ulterior, pachetele ajung în România prin rute alternative. În aceste condiții, clientul final plătește în continuare taxa de 25 de lei, sumă încasată de stat prin intermediul firmelor de curierat, însă veniturile totale sunt mai mici decât cele generate de transportul direct al mărfurilor în România.
Specialiștii susțin că statul român pierde sume importante din taxe vamale și aeroportuare, care ar fi fost încasate dacă mărfurile ar fi intrat direct pe teritoriul țării. „Încasarea unei taxe fixe de 25 de lei nu compensează pierderile generate de mutarea fluxurilor logistice în alte state”, avertizează reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă.
La nivel european, situația ar putea suferi modificări în perioada următoare. Uniunea Europeană intenționează ca, de la mijlocul acestui an, să introducă o taxă logistică unitară de 3 euro pentru coletele cu valoare sub 150 de euro, aplicabilă în toate statele membre. Măsura ar putea elimina diferențele dintre țări și ar limita practicile de evitare a taxelor prin redirecționarea livrărilor.
Până atunci însă, România rămâne expusă riscului de a pierde venituri bugetare, în timp ce consumatorii continuă să suporte costuri suplimentare pentru comenzile din afara Uniunii Europene.
