PNL, USR și UDMR îl propun pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României.

Practic, în acest moment, președintele României are pe masă 2 candidați: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan ((PNL- USR-UDMR).

Pe cine va alege Nicușor Dan?

Siegfried Mureșan 

În vârstă de 44 de ani, Mureșan este vicepreședinte al Partidului Național Liberal și al Partidului Popular European (PPE). De profesie economist, este de 12 ani eurodeputat la Bruxelles.

Primul mandat în Parlamentul European l-a câștigat pe listele Partidului Mișcarea Populară, formațiune politică fondată de fostul președinte Traian Băsescu.

A studiat la Academia de Studii Economice din București, și-a continuat studiile la Berlin, iar apoi a lucrat pentru trei ani în Parlamentul German.

Mureșan a fost consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene. Înainte de a candida pentru un loc în Parlamentul European, a fost funcționar al legislativului comunitar.

În locul Elenei Băsescu 

Locul eligibil pentru Parlamentul European l-a obținut grație Elenei Băsescu, după ce fiica fostului președinte nu a mai dorit un mandat în PE.

Campanie pentru condamnata Elena Udrea 

Mureșan a făcut campanie electorală pentru Elena Udrea, pe când fosta protejată a lui Traian Băsescu aspira la funcția de președinte.

A mai fost propus premier, de Băsescu 

În trecut, Mureșan a fost propus de Traian Băsescu și pentru funcția de premier. În 2018 a părăsit Partidul Mișcarea Populară și s-a înscris în PNL. Avea de atunci să ducă o luptă împotriva PSD, formațiune care l-a susținut în campania electorală pentru un nou mandat în PE.

Potrivit unui studiu al platformei de cercetare Eu Matrix, Siegfried Mureșan se clasa în 2024 pe locul 36 în topul celor mai influenți europarlamentari din actuala legislatură. Parlamentul European are 720 de eurodeputați.

De asemenea, Siegfried Mureșan a fost negociator-șef și raportoral Parlamentului pentru Bugetul Uniunii Europene din 2024.

Sorin Grindeanu

Crescut politic în filiala PSD Timiș, președintele Camerei Deputaților Sorin Grindeanu a fost ministru al Comunicațiilor în timpul guvernării Victor Ponta pentru ca, mai apoi, în 2017, să fie numit premier de către liderul de atunci al PSD Liviu Dragnea care, în urma unei condamnări penale, nu putea deține funcții publice.

La scurt timp după învestire, pe 31 ianuarie 2017, guvernul în fruntea căruia prim-ministru era Grindeanu a adoptat controversata OUG 13, ordonanța de urgență prin care codul penal era modificat pentru a slăbi lupta anticorupție în favoarea lui Liviu Dragnea. Decizia a declanșat cele mai mari proteste de stradă din România de după 1989 și a făcut celebru sloganul ”Noaptea, ca hoții”. Sub presiunea protestelor, guvernul a abrogat ordonanța câteva zile mai târziu.

OUG 13 rămâne una dintre principalele moșteniri ale guvernului său, alături de faptul că, la câteva luni după aceea, a devenit primul premier român demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de propriul partid. Ruptura dintre Grindeanu și Dragnea nu s-a produs pe tema statului de drept sau a independenței justiției, ci pe fondul unei lupte pentru controlul guvernului și al PSD.

Grindeanu nu s-a transformat neapărat într-un adversar vocal al taberei Dragnea, a acceptat marginalizarea în partid. Nu a manifestat disidență, ci a așteptat momentul căderii în dizgrație a baronetului sudic din PSD, revenind în prim-plan când partidul a avut nevoie de figuri mai puțin toxice decât leadershipul asociat marii corupții și brutalității din 10 august 2018.

După 2020, când sistemul hipercentralizat instalat în PSD de Dragnea a fost înlocuit cu un joc de echilibru între grupări, Grindeanu și Marcel Ciolacuau devenit formula de compromis, mai tânără, mai prezentabilă, frecventabilă, în spiritul discursului centru-stânga european.

Răbdător și oportunist 

Cumva în umbra lui Marcel Ciolacu, lăsându-i acestuia expunerea și asumarea greșelilor, Grindeanu și-a consolidat poziția în partid și în spațiu public prin portofoliul Transporturilor pe care l-a preluat într-un moment propice: o bună parte din proiecte fuseseră deblocate în ministeriatul useristului Cătălin Drulă, iar pentru altele au venit bani mulți din bugetele europene.

Cu imaginea aceasta de administrator pragmatic, odată cu eșecurile electorale și plecarea lui Ciolacu de la conducerea PSD, consecvent și răbdător, Grindeanu s-a profilat drept succesorul natural al grupării dominante.

 

Lasă un răspuns

Recomandările redacției