La nivel național, mai multe orașe fac demersuri pentru a interzice complet jocurile de noroc pe plan local. În afară de Slatina și Zărnești, unde s-a votat abolirea acestui viciu, Brăila, Ploiești, Târgoviște, Roman, Drăgășani și Rădăuți urmăresc să combată flagelul.
Există și centre urbane în care această decizie emblematică se află încă la stadiul de proiect sau dezbatere, precum Vaslui, Miercurea Ciuc, Lugoj, Iași, Sibiu și, în final, Arad, unde mulți cetățeni și-au susținut viziunea cu tărie.
Primăria a inițiat un sondaj privind eliminarea jocurilor de noroc de pe teritoriul municipiului. Până pe 15 martie, peste 12.000 de arădeni au răspuns la chestionar, iar aproximativ patru din cinci respondenți s-au declarat în favoarea înlăturării.
Consemnările specialistului
Psihoterapeutul Mihaela Pătcaș subliniază capcana jocurilor de noroc: ,,Deși la început pare o formă de divertisment inofensiv, pentru mulți oameni aceasta se transformă treptat într-un comportament compulsiv, cu efecte devastatoare asupra vieții personale, financiare și emoționale.”
,,Impactul acestei dependențe este adesea subestimat. În practica mea de cabinet, toate persoanele care au ajuns să ceară ajutor aveau deja datorii semnificative. Nu am întâlnit cazuri în care problema să rămână la nivel de pierderi mici, în timp, situația escaladează aproape inevitabil”, precizează Mihaela Pătcaș.
,,Am întâlnit cazuri în care oamenii și-au pierdut partenerii de viață din cauza dependenței. Minciunile, lipsa de încredere și tensiunile constante distrug, în timp, orice relație. Izolarea socială devine frecventă, iar persoana dependentă ajunge adesea să se retragă din cercul familial și din viața socială”, afirmă specialistul în psihoterapie.
De la experiență la dependență, analiză de psihoterapeutul Mihaela Pătcaș
,,Un element esențial în înțelegerea acestei dependențe ține de modul în care funcționează creierul. Jocurile de noroc stimulează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa.
De fiecare dată când o persoană joacă, mai ales în situațiile imprevizibile de câștig, creierul primește o „descărcare” de dopamină. Aceste momente creează o senzație intensă de anticipare și satisfacție, care poate deveni rapid adictivă.
Problema este că nu doar câștigul produce această reacție, ci și așteptarea lui. Creierul ajunge să caute din nou și din nou acea stare, chiar și atunci când pierderile sunt evidente. În timp, persoana are nevoie să joace mai des sau cu sume mai mari pentru a obține aceeași senzație, ceea ce duce la pierderea controlului.
Mecanismul este unul bine cunoscut: dorința de a recupera banii pierduți îi determină pe jucători să continue, chiar și atunci când pierderile cresc. Acest cerc vicios duce la acumularea rapidă de datorii, împrumuturi repetate și, în multe situații, la pierderea controlului asupra propriilor decizii financiare.”
