Lecţia de istorie – Dem Rădulescu

Dem Rădulescu, a fost un actor de comedie român de teatru, film şi televiziune, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cine­matografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti.
S-a născut la Râmnicu Vâlcea în 21 septembrie 1931, într-o familie de negustori. După ter­minarea liceului la Râmnicu Vâlcea, „Bibanul” (poreclă primită în liceu) a trebuit să aleagă între sportul de performanţă (box) şi actorie. El a obţinut chiar o stea de aur, la un campionat de amatori, la Râmnicu Vâlcea; a luptat în ring la categoria semi-mijlocie. A debutat ca amator la vârsta de 17 ani, la un bal organizat de fanfara gării.
Când avea 22 de ani în oraș a sosit cu trenul o trupă de actori de la București cu artiste, balerine, dar și cu Maria Tănase. Atunci a văzut primul său spectacol Gioconda iubeşte’ care i-a schimbat iremediabil destinul. Până în acel punct al vieții sale cochetase cu boxul și visa să devină un boxer autentic. Când a dat examen la teatru s-a prezentat în fața comisiei cu o medalie prinsă în piept câștigată la o competiție locală de box.
A terminat Facultatea de Teatru ca șef de promoție și a fost transferat automat la Teatrul Național unde director, pe vremea aceea, era autorul romanului Desculț, Zaharia Stancu. Acolo, Dem Rădulescu a avut ocazia să joace alături de mari actori, să fie îndrumat de mari regizori, rezultând spectacole memorabile.
Din 1955 și până la finalul vieții a devenit profesor de actorie în IATC, Facultatea de Teatru, secţia actorie unde a îndrumat şi format, generaţii de actori. Fiind deseori în comisia de admitere pentru facultatea de Teatru, Dem Rădulescu considera că talentul nu era numai condiţia esenţială pentru viitorul candidat ce aspira la meseria de actor, ci trebuia să aibă şi o serie de calităţi: „fizic armonios, glas bun, corzi vocale bune, statură potrivită, expresivitate, temperament, sensibilitate, imaginaţie, inteligenţă scenică. Şi mai ales sănătate fizică şi psihică.”
În 1956, a câştigat premiul I pentru interpretare cu piesa Steaguri pe turnuri (îl interpreta pe „banditul” Rijikov), la un concurs pentru tineri actori. A fost remarcat de Sică Alexandrescu; practic acesta a fost debutul carierei sale.
A fost prieten cu Ion Cojar şi Liviu Ciulei; cu ultimul a colaborat pentru Farfuridi din „O scrisoare pierdută”, unde a avut colegi de excepţie: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Petre Gheorghiu, Ştefan Bănică, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Aurel Cioranu şi Fory Etterle. Liviu Ciulei l-a numit „un actor de geniu”.
Actorul a fost căsătorit de două ori, prima soție a fost Paula Rădulescu, actriţă şi balerină la Teatrul de Revistă Constantin Tănase-până în prezent. Apoi s-a căsătorit cu actriţa, Adriana Șchiopu, (Mioara Popovici din „Vine poliţia!”, Lucreţia din „Băieţi Buni”) cu care are o fiică născută la 14 octombrie 1986, Irina Rădulescu, aceasta călcând pe urmele părinţilor săi, fiind actriţă la Teatrul Mic din 2008.
În nefasta zi de 17 septembrie 2000 actorul a ajuns împreună cu familia la casa pe care o dețineau în Câmpina. Se spune că actorul a coborât din mașină, s-a uitat în sus, a respirat profund, a spus: ‚‚Ce aer curat e aici…” apoi a căzut secerat de un infarct catas­trofal. Dem Rădulescu, a părăsit scena vieții la 69 de ani fără 4 zile, lăsând teatrul, cinematografia și televiziunea mai goale ca niciodată.