Lumea intră într-o eră de ”faliment hidric global”, râurile, lacurile şi acviferele epuizându-se mai repede decât natura le poate reumple, a anunţat, marţi, un institut de cercetare al Naţiunilor Unite, potrivit AFP.
Specialiştii institutului susţin că decenii de supraexploatare, poluare, distrugere a mediului şi presiune climatică au împins multe sisteme de apă atât de departe de punctul de recuperare încât a fost necesară o nouă clasificare.
”Stresul hidric şi criza apei nu mai sunt descrieri suficiente ale noilor realităţi ale apei la nivel mondial”, se arată într-un nou raport al Institutului Universităţii Naţiunilor Unite pentru Apă, Mediu şi Sănătate (UNU-INWEH).
Aceşti termeni au fost ”formulaţi ca alerte cu privire la un viitor care ar putea fi încă evitat”, în timp ce lumea a intrat deja într-o ”nouă fază”, se arată în raport.
Raportul propune termenul alternativ ”falimentul apei” – o stare în care utilizarea pe termen lung a apei depăşeşte reaprovizionarea şi dăunează naturii atât de grav încât nivelurile anterioare nu pot fi restabilite în mod realist.
Acest lucru s-a reflectat în micşorarea marilor lacuri ale lumii, se arată în raport, şi în numărul tot mai mare de râuri importante care nu ajung la mare în anumite perioade ale anului.
Lumea a pierdut proporţii enorme de zone umede, aproximativ 410 milioane de hectare – aproape dimensiunea Uniunii Europene – dispărând în ultimele cinci decenii.
Epuizarea apelor subterane este un alt semn al acestui faliment.
Aproximativ 70% din principalele acvifere utilizate pentru apă potabilă şi irigaţii înregistrează scăderi pe termen lung, cu crize tot mai frecvente de ”ziua zero” – când cererea depăşeşte oferta – ”faţa urbană” a acestei noi realităţi.
Schimbările climatice agravează problema, provocând pierderea a peste 30% din masa glaciară mondială din 1970 şi a apei de topire sezonieră de care depind sute de milioane de oameni.
sursa: Pro TV
