Primele represalii împotriva judecătoarei Raluca Moroșanu

Judecătoarea Raluca Moroșanu, unul dintre puținii magistrați care au vorbit public despre neregulile grave din interiorul Curții de Apel București, a fost îndepărtată astăzi dintr-un dosar printr-o decizie luată de două colege judecătoare apropiate de conducerea instanței, anunță Recorder.

Totul a pornit de la o cerere de recuzare depusă ieri de un avocat invitat constant la televiziunea România TV, Alexandru Turiga. Motivul pe care acesta l-a invocat: „existența unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea acesteia (…) față de informațiile apărute în spațiul public”.

Potrivit procedurii, cererea de recuzare a fost judecată de colegul de complet al Ralucăi Moroșanu, judecătorul Bogdan Dari, împreună cu o judecătoare aflată pe lista de permanență: Nicoleta Nolden, despre care presa a scris că a fost consilieră a lui Cătălin Predoiu. Nolden este descrisă de multiple voci din interiorul sistemului ca o apropiată a Liei Savonea, șefa Înaltei Curți, mai scrie Recorder.

Cum judecătorii Dari și Nolden au intrat în divergență, primul considerând că cererea de recuzare trebuie respinsă, iar cea de-a doua că ar trebui admisă, a fost nevoie de intervenția unui al treilea magistrat. Astfel, a intrat în complet nimeni alta decât Violeta Georgescu-Ashemimry, șefa secției I Penale, cea care a făcut parte din completul care l-a achitat pe Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu și spălare de bani. Ashemimry a fost de aceeași opinie cu Nicoleta Nolden, astfel că Raluca Moroșanu a fost recuzată.

Deși dosarul din care a fost astfel scoasă judecătoarea Raluca Moroșanu este unul banal (verificarea măsurilor preventive în cazul unui inculpat pentru trafic de droguri), decizia poate constitui un precedent periculos. Admiterea cererii de recuzare pe motiv că un judecător nu mai poate fi imparțial din cauza afirmațiilor făcute în spațiul public despre problemele din sistemul de justiție va putea fi folosită și de alți avocați, în orice alt dosar penal pe care îl judecă Moroșanu.

Această decizie pare să aibă și rolul unei amenințări voalate transmise de conducerea Curții de Apel București și altor judecători care s-ar gândi să vorbească public despre posibile ilegalități și abuzuri din cadrul instanței.

📍Această decizie este în total dezacord cu cea dată recent în cazul Dănileț de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care spune că „judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general”.

Contactată de Recorder, judecătoarea Moroșanu ne-a transmis că prevederile legale nu îi permit să comenteze în vreun fel această decizie a colegelor sale, dar ne-a precizat că este singura recuzare admisă în cei 26 de ani de când este judecător.

Sursa: Recorder