Mulți, foarte mulți confrați de breaslă au „tatuat„ pe fruntea Monicăi Macovei inscripția „procuror comunist”. Eu, care am scris zeci de articole despre făcutele sale, nu am considerat că ar fi corect să o numesc așa pentru simplul fapt că a fost procuror pe vremea comunismului, este aiurea, nu poți să spui că toți cei care au exercitat o meserie pe vremea comunismului au fost comuniști! Sunt convins că Monica Macovei, ca procuror pe vremea lui Ceaușescu, nu a făcut cine știe ce faptă reprobabilă, băgând la pușcărie oameni nevinovați, doar pentru că erau dușmani de clasă, pentru că dacă ar fi făcut așa ceva după revoluție toate ar fi ieșit la iveală, ca dovadă că Monica Macovei a servit cu orice preț cauza comunismului, fiind un soldat devotat al sistemului. În schimb, după revoluție, prin tot ceea ce a făcut, Monica Macovei a susținut esența comunismului, instaurarea dictaturii în România. Pentru a putea să facă acest lucru, nu a precupețit-vorba lui Ceaușescu-niciun efort. A dat din coate în toate felurile, pentru a ajunge exact acolo unde se putea decide instaurarea dictaturii-în numele democrației, firește-adică la Berlin și Bruxelles.

   A reușit să devină o adevărată trompetă a Angelei Merkel, a Comisiei Europene, a inițiat o serie de inițiative legislative menite să transforme țările din fostul bloc socialist-cele rezultate din sfâșierea Iugoslaviei, dar, mai ales, România-în cobai, în poligoane de încercare pentru impunerea unor legi la nivel european. Cea mai mare ofensivă, comandată de către Merkel, succesoara neîncoronată a Sfântului Imperiu de Răsărit de Națiune Germană, a fost îndreptată spre schimbarea filosofiei dreptului roman, în așa fel încât să dispară păgubosul principiu al prezumpției de nevinovăție, acesta fiind înlocuit cu prezumția de vinovăție. Ghiciți unde, în care țară, a fost lansată expresia„ demonstrează în instanță că nu ești vinovat” ? Ați ghicit, în România, prin eforturile Monicăi Macovei !

  Nu vreau să merg mai departe, pentru că ași putea broda la nesfârșit pe această temă, cu exemple concrete de cobaizare-scuze că mi-am permis să inventez acest cuvânt-a României, cu contribuția directă a Macovelei (Scuze, din nou, mi-am amintit titlul articolului pe care l-am scris atunci: „La Palatul Cotroceni cântă Macoveaua”, în care spuneam ce spun și acum), ci vreau doar să arăt că fantomele nu au liniște, încă nu cred că sunt fantome, ci tot încearcă să revină, să mai fie ceea ce au fost cândva. Monica Macovei nu vrea să accepte că este o fantomă, că toate proiectele privind instaurarea dictaturii democratice a Berlinului și Bruxelles-ului, promovate, la comandă, de către ea, au eșuat. Nu pricepe că mahării care au folosit-o doar ca pe un cobai au renunțat la ea, pentru că experimentele au eșuat. O ține în continuare pe a ei: doar dictatura salvează România! Ce zice Mona, după ce Laura Codruța Kovesi, fosta ei unealtă, a făcut mușchi mai ceva ca Schartzeneger?: Că Iohannis a fost slab atunci când acceptat să semneze demiterea Luluței, doar pentru că așa a decis Curtea Constituțională. Iată: „Când trebuie să faci ceva îți iei riscuri. Din decizia CCR rezulta că președintele era obligat să o revoce. Șeful statului putea să nu revoce. Ce s-ar fi putut întâmpla? Ar fi urmat o sesizare a lui Liviu Dragnea la CCR, pe care președintele de asemenea putea să nu o pună în aplicare. Poate că îl suspendau, mă gândesc că aceasta ar fi fost o consecință politică. Dar putea să-și asume acest risc, fiindcă a fost evident că a fost o negociere politică și au vrut să scape de Codruța Kovesi de la DNA și nu era prima lor încercare. Ei ar vrea să scape de DNA de tot, e visul și dorința veche a grupului de crimă organizată PSD-ALDE. În locul lui, eu nu aș fi demis-o. (…) N-aș spune că președintele Iohannis e vinovat, dar cum să accepte că CCR îl obligă să facă ceva, să revoce pe cineva pur și simplu? Doar nu pune ștampile la aprozar! Scrie în lege că poate refuza o numire sau o revocare în mod motivat”. Adică, pe românește: Curtea Constituțională este un moft, democrația este un moft! Din păcate, iar m-am întins prea mult, așa că închei cu precizarea că declarația a fost făcută la Europa Liberă, adică, tot o fantomă. Dar, despre asta, mai târziu…

Recomandările redacției