Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a participat la cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale „Schimbare, angajare, (re)integrare”, organizată de Penitenciarul Arad.
Conferința a reunit specialiști, reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri și organizațiilor non-guvernamentale, pentru a discuta proiecte și soluții concrete de reintegrare și reinserție pe piața muncii a persoanelor private de libertate.
Președintele CJA, Iustin Cionca a apreciat importanța temei în condițiile societății actuale și a subliniat că succesul reintegrării nu depinde doar de perioada de detenție, ci mai ales de suportul comunității și al instituțiilor după eliberare. „O temă actuală, pentru că ține de liniștea viitorului, de sănătatea și siguranța societății, de lumea în care vom trăi noi și copiii noștri, în următorii ani. Nivelul unei comunități nu se vede doar în felul în care pedepsește, ci mai ales în felul în care recuperează și vindecă. Eliberarea trebuie să fie o șansă reală, nu o ușă rotativă înapoi spre penitenciar”, a declarat președintele CJ Arad.
Pornind de la formula propusă de comandantul Penitenciarului Arad, chestor dr. Dan Halchin, care vorbește despre modelul „locuință + job + consiliere”, Iustin Cionca a propus în cadrul discuțiilor un plan de acțiune în mai mulți pași:
1. Parteneriat instituțional larg: administrația locală, Penitenciarul Arad, Inspectoratul Teritorial de Muncă, AJOFM, DGASPC pot opera un protocol de „tranziție asigurată” în ultimele 3–6 luni înainte de liberare, bazat pe evaluare de competențe, consiliere vocațională, programare la servicii publice de ocupare a forței de muncă, traseu locativ temporar. Pentru asta este nevoie de legi clare, de atribuții și resurse, deci problema este și una de interes național, iar doar bunele intenții ale autorităților locale nu sunt suficiente!
2.Pachete de angajare „gata de semnat”, pentru companii, cu stagii plătite 60–90 de zile, urmate de angajare, ar putea da un semnal pozitiv că există speranță și șansă după eliberare. Iar piața forței de muncă din Arad are nevoie de muncitori.
3.Competențe recunoscute, nu doar formate. Atelierele din penitenciar pot fi transformate în centre de certificare pentru meserii cerute local (operator CNC de bază, sudor, lucrător comercial, brutărie/patiserie, întreținere spații verzi), cu implicarea celor două universități și a Inspectoratului Școlar Județean.
4.Locuințe de tranziție și mentorat. Un loc sigur pentru primele 3–6 luni post-liberare reduce riscul rupturii. Aici eu văd o implicare a ONG-urilor pentru identificarea de locuințe de tranziție și cu mentori din rândul firmelor arădene.
5.Combaterea stigmei, fiindcă pentru un angajator decizia de a oferi o șansă nu este ușoară, așa cum nici pentru societatea incluziunea nu este întotdeauna firească și lipsită de asperități.
Președintele Cionca a subliniat că instituția pe care o conduce, Consiliul Județean Arad, își asumă un rol activ în crearea unui cadru integrat de reintegrare, implicând administrația publică, mediul de afaceri și societatea civilă, la care se adaugă și sistemul penitenciar, astfel încât eliberarea după ispășirea pedepsei să devină o „șansă autentică de reintegrare pentru persoanele private de libertate, cât și pentru comunitate”.
