România se pregătește să investească aproximativ 73 de milioane de euro într-un tren sanitar destinat intervențiilor în situații de urgență. Pe hârtie, proiectul pare impresionant: locomotive moderne, vagoane medicale și capacitatea de a transporta și trata victime în caz de dezastre.
Tren sanitar de 73 milioane euro: investiție strategică sau risipă pe șine?
În realitate, însă, apare întrebarea pe care orice contribuabil ar trebui să o pună: cât de util este un asemenea proiect într-o țară în care trenurile circulă frecvent cu viteze medii comparabile cu cele din urmă cu decenii?
Iar suma este uriașă.
Pentru comparație, Spitalul construit de Asociația „Dăruiește Viață”, unul dintre cele mai moderne proiecte medicale realizate în România după 1989, a avut un cost de aproximativ 53 de milioane de euro.
Astfel, statul român este dispus să cheltuiască cu aproximativ 20 de milioane de euro mai mult pentru un singur tren medical decât a costat construirea unui spital modern.
Desigur, cele două investiții nu sunt identice și nu pot fi comparate perfect. Totuși, comparația rămâne relevantă atunci când discutăm despre prioritățile unui sistem medical și de protecție civilă care continuă să sufere de lipsa infrastructurii de bază.
Ideea unui spital mobil pe șine are sens în țări cu infrastructură feroviară performantă.
În Franța, Spania sau Germania, trenurile pot ajunge rapid în zone afectate de dezastre și pot transporta pacienți între centre medicale.
În România, însă, realitatea este alta.
Numeroase tronsoane feroviare sunt afectate de restricții de viteză, iar multe rute funcționează la standarde care transformă orice deplasare într-un maraton birocratic și tehnic.
În aceste condiții, apare întrebarea firească: este trenul sanitar cea mai eficientă soluție pentru intervenții rapide sau doar un proiect spectaculos din punct de vedere mediatic?
Aceiași beneficiari, aceleași cercuri de afaceri
Potrivit informațiilor publicate clubferoviar.ro, coincidență sau nu, proiectul ajunge tot la Deltamed, companie controlată de omul de afaceri Dan Gorgan. Mai multe investigații de presă publicate de-a lungul anilor au descris relația apropiată dintre acesta și șeful DSU, Raed Arafat, precum și rolul dominant al firmei în contractele publice pentru ambulanțe și echipamente medicale.
Chiar dacă suspiciunile și controversele relatate de presă nu au fost tranșate definitiv de instanțe, ele revin inevitabil în discuție atunci când aceeași companie este implicată într-un nou contract de zeci de milioane de euro din bani publici.
De asemenea, în contractul de achiziție apare și Electroputere VFU Pașcani, companie din grupul controlat de omul de afaceri Gruia Stoica.
Stoica este una dintre cele mai controversate figuri ale capitalismului românesc postdecembrist. Presa a relatat de-a lungul anilor despre numeroasele sale probleme judiciare, inclusiv o condamnare definitivă urmată ulterior de reabilitare și alte dosare care au generat dezbateri publice intense.
Mai recent, numele grupului său a reapărut în presă în contextul unei anchete DNA care vizează un director din cadrul Grampet.
Faptul că un contract strategic de zeci de milioane de euro ajunge din nou în aceeași zonă de interese ridică inevitabil semne de întrebare privind diversitatea și competitivitatea reală a pieței.
O investiție de imagine sau o necesitate reală?
Problema nu este existența unui tren sanitar. Problema este oportunitatea.
Într-o țară care încă se confruntă cu spitale insuficiente, secții medicale subfinanțate, infrastructură feroviară degradată și întârzieri cronice în transportul public, 73 de milioane de euro reprezintă o sumă care trebuie justificată impecabil.
Orice euro cheltuit pentru un proiect spectaculos este un euro care nu mai merge către alte priorități.
Iar atunci când statul cere sacrificii bugetare, reduce investiții și invocă permanent lipsa resurselor financiare, cetățenii au dreptul să întrebe dacă un tren medical ultramodern este într-adevăr cea mai urgentă nevoie a României.
România a avut deja un tren sanitar
Mai mult, ironia este că România nu descoperă acum conceptul.
Țara a avut un tren sanitar moștenit din perioada comunistă. Acesta a stat ani întregi nefolosit, pentru ca în final să fie valorificat ca fier vechi pentru o sumă infimă raportată la costul noului proiect.
Dacă vechiul tren nu a fost considerat suficient de util pentru a fi păstrat și modernizat, ce s-a schimbat fundamental între timp?
sursa: B1
