Gheorghe Burdan, primarul orașului Chișineu-Criș: „Teritoriile românești din afara granițelor trebuie restituite patriei”

Autoritățile locale de la Chi­șineu-Criș au sărbătorit în avans Ziua Națională a României. Ceremonialul dedicat zilei de 1 Decembrie, a fost organizat pe 29 noiembrie, la Monumentul Eroilor din oraș. Alături de edili au participat prefectul Florentina Horgea, subprefectul Vasilică Damian, reprezentanți ai instituțiilor, ai școlilor, ai unitătăților economice din oraș, dar și un număr mare de localnici. După slujba de comemorare a eroilor, primarul Gheorghe Burdan s-a adresat celor prezenți. În dis­cursul pe care l-a ținut cu acest prilej,  edilul a transmis un mesaj ferm, susținând că teritoriile românești din afara granițelor trebuie restituite patriei. „Împreună cu  întregul nostru popor rememorăm cu demnitate 99 de ani de la făurirea Statului Naţional Român Unitar, de la crearea României Mari – act memorabil al istoriei noastre  devenind cea mai mare sărbătoare naţională. Unirea de 1 Decembrie a fost cea mai mare manifestare a suveranităţii noastre naţionale […] La realizarea măreţului  act a contribuit o generaţie importantă de oameni politici precum: regele Ferdinand, Ionel Brătianu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Take Ionescu, Nicolae Iorga şi mulţi alţii. Tuturor acelora care după puterile lor au contribuit la Marea Unire să le aducem azi, în aceste momente solemne şi sfinte deplina noastră recunoştinţă, pentru că din cenuşa lor s-a plămădit statuia mândră a Românie moderne. La realizarea Statului Naţional Unitar o contribuţie însemnată a avut-o Ara­- dul. La Arad îşi avea sediul Partidul Naţional a românilor din Transilvania şi  Consiliul Naţional Român Central – organul  central al luptei românilor pentru unire. La Arad îşi avea sediul Comandamentul Central al Gărzilor Naţionale, din Arad s-a lansat  convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia pentru 1 Decembrie 1918. Personalităţi arădene au contribuit la pregătirea Marii Adunării Naţionale, la redactarea Rezoluţiei de Unire a Transilvaniei şi celorlalte provincii cu România pentru vecii vecilor şi au participat în organismele create la Alba Iulia: Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent. Pe plan  internaţional, România s-a afirmat ca un factor de iniţiativă diplomatică cu o conduită exemplară, în sensul menţinerii păcii şi securităţii europene, contra politicii de revizuire a tratatelor de pace, a oricărui antetat la adresa teritoriului naţional. Refuzul autorităţilor maghiare de a recunoaşte hotărârea de unire a românilor şi Consiliul Dirigent, permanentele ameninţări proferate de Bela Kun la adresa României reîntregite ca şi atacurile armatei maghiare împotriva românilor au impus participarea armatei române la Campania din 1919, ce s-a soldat cu înfrângerea forţelor bolşevice. În noile condiţii internaţionale din deceniul al patrulea al secoulului nostru, marcate de ascensiunea fascismului, a tendinţei către autoritarism promovate de regele Carol al II lea, România Mare s-a dezmembrat în vara anului 1940 sub loviturile de forţă ale marilor puteri, făcând loc regimurilor totalitare.Există astăzi teritorii româneşti în afara graniţelor statului nostru naţional. Ele trebuie restituite patriei”,   a spus primarul.
În continuare, a urmat depunerile de coroane, ceremonia fiind încheiată cu defilarea unui detașament al ISU.
(L.Ș.)