Aradul este un oraș funcțional, cu multe clădiri, tramvaie și autobuze care circulă frecvent și lumini care se aprind pentru cetățenii nocturni absenți.
Contrar acestor facilități evidente, care nu reprezintă un lux, ci o normalitate, orașul se stinge lent, aproape imperceptibil, scânteia vieții pierzându-se.
După ce se lasă întunericul peste municipiu, străzile se golesc, iar magazinele, cu vitrinele sale, rămân doar o parte a decorului banal.
Aradul are piețe largi, bulevarde generoase și parcuri frumoase, dar toate astea, fără oameni devine decor, iar acesta, oricât de bine întreținut, nu înviorează suflete.
Mulți aleg să plece și fac acest lucru fără să dramatizeze, pur și simplu aleg altceva, marile orașe din județele învecinate sau străinătatea.
Pentru cei rămași, Aradul a devenit o buclă temporală: se trezesc, muncesc și dorm, apoi toate se repetă iar și iar, până ce obosesc în această rutină sufocantă.
Cea mai dureroasă parte nu este ceea ce Aradul a pierdut, ci ceea ce nu mai promite. Orașele vii promit viitor, iar Aradul, în percepția multora, promite numai stabilitate.
Stabilitatea, fără sens și comunitate, se transformă în stagnare. Nu se mai găsește timp sau energie pentru implicare, pentru atașament sau pentru ,,acasă”.
Falca a distrus Aradul, acum continua Bibart.
locul lui Falca este la groapa de gunoi a istoriei si la puscarie, nu sa dea lectii din Parlamentul European.
Aradul are de toate, mai prost sta cu mansarda. Iar de cand suntem in Schengen, nici macar nu mai e un oras de periferie, ci are o pozitie de invidiat. Dar trebuie sa fie bibilica sa valorifice asta. Dar vorba romanului; unde nu-i cap vai de picioare!
Eu m-am mutat de vreo 2 ani in Oradea. Pentru simplul fapt ca orașul este mort, dpdv al viitorului copiilor mei, al dezvoltării profesionale, atâta mie cat si soției. Nu e perfect nici în Oradea si nici nicăieri, dar diferența este colosala. Privind din exterior, Aradul in prezent este in competiție cu orase ca Beiuș si Salonta, care pana si astea au in diferite stadii de implementare Aquaparkuri spre exemplu. Doar Aradul e inert, inafara de câte un bloc si ceva case, cam nici o mișcare, nici un investitor semnificativ. Am ales Oradea si in detrimentul Timișoarei, pentru ca Oradea chiar e mai civilizata si mai sigură. Macar știu ca nu trebuie sa merg in alte orase pentru servicii medicale, copiii nu trebuie sa aleagă alte centre universitare, oricum la Arad e doar cu numele, au un viitor aici, iar investițiile sunt la tot pasul, doar in prezent sunt in lucru 8 pasaje supra/subterane. Din păcate pentru Arad, nu prevăd un viitor prea bun, singurele oportunități sunt doar sa lucrezi in fabricile de automotive, la nivel de Beiuș si Salonta… Si nu am venit singur, mai sunt 2 familii cunostinte care s-au mutat si ele, dar probabil vor veni si alții.
Unde nu este cap, suferă picioarele. Municipalitatea este ocupată să cheltuiască bani pe care nu îi are, investiții nerecepționate din diferite motive, gratuități cu bătaie electorală, poate și câte un festival. Totul este un imens balon de săpun care mai devreme sau mai târziu se va sparge. Ca încă locuitori ai municipiului realizăm că vom fi obligați să plătim inepțiile primarului și a celor care îl susțin, nu lipsiți de interes colateral. Între timp, la același nivel al primăriei, legile sunt ignorate, atât timp cât nu vine să îi lege nimeni pot continua cu joaca de-a administrația, de-a unsul preferaților în poziții cheie care ar trebui să asigure un management corect al societăților publice. Probabil vom pleca cu toții către alte locuri unde comunitatea și cetățenii sunt cu adevărat importanți pentru administrațiile locale, nu doar surse de biruri care să le rotunjească veniturile prin cheltuirea acestora în contracte neperformante.
Arad comuna cu Tramvai . Problemele în orașul nostru ARAD încep din Perioada Comunistă când Nicolae Ceaușescu a făcut schimb de populație. Și de când au ajuns la noi Olteni , Moldoveni și mai ales Țiganii au început să pună mîna pe putere în acest oraș ocupând funcții înalte în oraș și să ne urască pe noi ARĂDENII la tot pasul invidiindu-ne . Cît de spre Femei au început să devină tot mai PRETENȚIOASE și tot mai pline pe ele. Biserica și Cultele Sfinte au devenit slugi ale sistemului
Ce pretentii sa aveti de la un oras in care casele de rugaciune baptiste au luat locul cinematografelor, un oras care in comunism a fost populat cu oameni care sa lucreze la combinate chimice, de prelucrari ale lemnului, metalelor, etc, cu un bagaj cultural atat de subtire incat propaganda americano-baptista si penticostala a gasit un mediu propice de dezvoltare umpland stadioane. Un oras parasit de svabii gospodari din Aradu Nou, de ungurii priceputi din orasul de deasupra Muresului, de romanii harnici din satele limitrofe care dupa anul 2000 au ales Spania, Italia, Germania…
Asa ca am ajuns sa alegem la Primarie din ce a mai ramas: Falci, Bibarti, Chesi, Seculici, Fifori si altii ca ei.
Aradul este orașul apropiat sufletului meu, orașul în care am văzut prima oară lumina zilei la doar opt anii de la terminarea WW2.
Oraș preponderent industrial dar și cu o viață culturală de apreciat asigurată de oameni talentați de care urbea nu a dus lipsă niciodată.
Cred că autoritățile arădene ar trebui să lupte mai hotărât pentru a obține trecerea Cetății Aradului în patrimoniul cultural al orașului, lucru care ar aduce multe beneficii arădenilor din cel puțin două motive.
Ar determina o colaborare cu lume de bună factură din țară și din străinătatea vestică a Europei ceea ce
ar aduce și deosebite venituri materiale la bugetul Aradului.
Acum 20-25 de ani , ne intrebau in București de unde suntem. Cand auzeau de Arad isi exprimau admiratia. Azi…abia mai existam.
Da, am citit și comentariile concetățenilor și din păcate au dreptate.
Sunt expuse în comentariul unui concetățean motive ale decăderii Aradului motive cu care sunt de acord total.
Mă gândesc că din cauza motivelor expuse de acest concetățean Aradul cu județul Arad a fost singurul oraș și județ din vestul țării care a votat majoritar cu IZOLAȚIONIȘTII de la AUR acest ,,partid” care n-are nicio soluție pentru nimic !
Mă tem pentru viitorul actualului Arad, mă tem că Aradul din motivele expuse anterior nu mai are suficienți anticorpi care să-l mențină în zona influență a civilizației vestice, civilizație din care din nefericire și vecinii unguri se depărtează încet.
Sper din tot sufletul să n-am dreptate.
Aradul: Între Splendoarea de Fațadă și Exodul Sufletelor
Orașul nostru a devenit o scenă de teatru unde decorul este întreținut impecabil, dar actorii au părăsit demult clădirea. Cei vinovați de această „liniște” sfredelitoare nu sunt doar administratorii incompetenți, ci arhitecții unui sistem care a confundat administrarea cu asfixierea.
În timp ce marile orașe din jurul nostru (Timișoara, Oradea, Cluj) au înțeles că un oraș trăiește prin oameni, la Arad, cetățeanul a devenit doar un element de inventar fiscal.
1. Taxarea pe „Nimic” și Absența Facilităților
Suntem taxați colosal pentru o normalitate care ni se vinde ca lux.
Exemplul Parcării: În loc să vedem soluții moderne de parcare în cartiere, gândite pentru a elibera spațiul vital, vedem doar trasarea unor linii pe asfaltul vechi și taxarea lor agresivă. Nu plătești un serviciu de siguranță sau confort, ci plătești dreptul de a exista lângă propria locuință. Este o taxă pe proprietate deghizată în facilitate, într-un oraș care nu oferă alternative reale, ci doar constrângeri.
2. Investitorii: Între Interesul Public și Bariera de Partid
Unde sunt marii investitori care să transforme Aradul într-un hub tehnologic sau creativ? Ei sunt ținuți la poartă de birocrație sau de interese care nu se aliniază cu „stabilitatea” de partid. În timp ce vecinii atrag capital care aduce tineri și viață, Aradul pare să atragă doar depozite și logistici care consumă forță de muncă ieftină, condamnând populația la acea „buclă temporală” de care vorbeai: muncă, somn, repetiție.
3. Evenimente pentru Bifat, nu pentru Comunitate
Când se organizează ceva, spiritul Aradului lipsește cu desăvârșire. Se fac evenimente „de partid”, cu bugete umflate și artiști de umplutură, menite doar să bifeze un raport de activitate.
Nu se creează destinații, se creează zgomot.
Nu se atrag turiști sau cetățeni din județ, se consumă resurse pentru un public captiv care se stinge lent sub lumina neoanelor de pe bulevardele goale.
Cei vinovați au reușit performanța macabră de a oferi un oraș „funcțional” din care oamenii vor să fugă. Au construit un mecanism care funcționează ceas, dar care nu mai produce timp pentru viață, ci doar pentru supraviețuire. Aradul nu mai promite viitor pentru că cei care îl conduc sunt prea ocupați să taxeze prezentul până la ultima suflare.
buna ziua
din păcate Aradul are cele mai mari taxe din zona de ex
-taxa horeca ptr restaurante și baruri este doar în Arad în sumă de aprox 4000 lei anula dacă vrei să înviorezi centrul cu baruri ,cafenele smd ar trebui scoasă taxa aceasta
-impozitele pe spații comerciale cea mai mare din zona ,a fost luat cota maximă recomandată de guvernul bolojan vezi ședință de consiliu cum se roagă lumea de primar să nu adopte cota maximă măcar anul ăsta
-strandul mort din cauza lui falcă,recons,garduri,programul de funcționare,taxe foarte mari…smd
-patinoarul mort de câțiva ani investiție foarte mare fără randament oare cine o administreaza
-piata catedralei pustie …un mic târg de Crăciun și unu de Paști și în rest oameni ai străzii și boschetari zona Mețianu și Eminescu moarte
Vreau să finalizez deoarece m as putea întinde până mâine cu exemple dacă noi cetățenii alegem la fel nu vom primi altceva decât tot ciuma galbenă.