Cu 50.000 de ani în urmă, relaţia dintre doi hominizi diferiţi, un neadertalian şi un denisovan, a dus la naşterea unui copil. Un fragment minuscul de os prezintă astăzi dovada unei acuplări între aceste două specii care au marcat evoluţia umană.
„Aceasta este prima dată când am descoperit un descendent direct al acestor două grupuri”, a declarat pentru AFP Viviane Slon de la Institutul de Antropologie Evoluţionistă Max Planck din Leipzig, Germania, coautoare a studiului publicat miercuri în jurnalul ştiinţific Nature, conform comisarul.ro.
Omul de Denisova şi omul de Neandertal s-au separat în urmă cu 400.000 / 500.000 de ani devenind două specii distincte ale genului Homo (Homo sapiens reprezentând o altă specie a acestui gen). Omul Neandertal a dispărut de pe suprafaţa Pământului cu aproximativ 40.000 de ani în urmă, din motive încă necunoscute. Denisovienii au dispărut la rândul lor, însă se ştie exact când.
Analizele ADN au demonstrat că omul de Denisova a lăsat în urmă o parte din genomul său unor Homo sapiens: mai puţin de 1% din populaţiile asiatice şi amerindiene şi până la 5% pentru în cazul aborigenilor din Australia şi Papua Noua Guinee. În mod similar, toţi oamenii moderni cu excepţia africanilor au în genomul lor aproximativ 2% din ADN-ul moştenit de la neandertalieni, dovada încrucişării dintre aceste specii în trecutul îndepărtat.
Grota în care ea a murit, cunoscută sub numele de Denisova, a devenit deja celebră după ce în ea au fost descoperite primele rămăşiţe fosilizate ale omului de Denisova, fragmente dintr-o falangă auriculară.
