primaria Chişineu CrisDeşi bugetele primăriilor din judeţ nu au fost încă bătute în cuie, autorităţile locale şi-au făcut deja planuri legate de modul în care vor cheltui banii anul acesta. Majoritatea primarilor cu care am stat de vorbă susţin că vor avea bugete similare cu cele de anul trecut, printre priorităţi aflându-se continuarea investuiţiilor începute.
Gheorghe Burdan, primarul oraşului Chişineu-Criş susţine că va avea pentru investiţii 53 de miliarde de lei vechi, banii provenind din cota parte ce revine Primăriei din impozitul pe salarii. Bugetul oraşului se ridică la 170 de miliarde de lei vechi, aici intrând şi fondurile alocate unităţilor de învăţământ. „Având locuri de muncă, în ultimii patru ani nu am majorat impozitele şi taxele. Printre obiectivele pe care le avem anul acesta se numără amenajarea unei grădiniţe în Piaţa Avram Iancu, cu program normal şi program prelungit, pentru care am alocat 16 miliarde de lei vechi. Am hotărât în Consiliul Local să alocăm 3,2 miliarde de lei pentru achiziţionarea unei centrale termice la liceu, dar şi să construim microcentrale la scările de bloc, pentru că centralele termice nu mai fac faţă. Din 600 de apartamente, doar 95 se mai încălzesc centralizat”, a declarat Burdan. Acesta mai spune că vor fi finalizate lucrările de amenajare pavaje şi parcări de pe strada Înfrăţirii, se va construi un gard la cimitirul de la Pădureni, iar piaţa agroalimentară va fi acoperită şi pavată. „Peste 14 miliarde de lei am alocat pentru reabilitarea trotuarelor, de asemenea vom monta aparate de fitness în parcuri. Avem proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării, pentru tramă stradală, piste de biciclete şi canalizare, dar nu am primit niciun leu până acum. Să ştiţi însă că nu avem arierate. Pe noi ne salvează investitorii”, a mai spus Burdan.
Ineul încasează greu taxele şi impozitele
Bugetul oraşului Ineu va fi anul acesta mai mare cu opt miliarde de lei vechi, ca urmare a creşterii taxelor şi impozitelor locale. Primarul Călin Abrudan susţine însă că autorităţile întâmpină însă probleme atunci când vine vorba de încasarea impozitelor restante. „Lumea plăteşte cu greutate. Încă mai avem de recuperat res­tanţe din 2012. Avem şi două credite foarte mari, care sugrumă bugetul local, trebuind să plătim două miliarde de lei vechi pe lună, pentru tot felul de lucrări. În ceea ce priveşte proiec­tele de anul acesta, vrem să asfal­tăm două străzi, să modernizăm piaţa, să mutăm Judecătoria într-o clădire modernizată. În rest vom face lucrări de întreţinere a trotuarelor, vom pietrui străzi, vom fina­liza capela începută în toamna anu­- lui trecut, vom introduce curentul într-un cartier rămas neelectrificat şi vom continua lucrările la şcoală”, a spus primarul. La rândul său, Gheorghe Feieş, primarul oraşului Sebiş, a ţinut să precizeze că Primăria pe care o conduce nu are arierate. „Vom avea un buget similar cu cel de anul trecut şi vom continua investiţiile demarate”, susţine Feieş.
Şi primarul de la Şiria, Valentin Bot, spune că şi-a făcut deja planul de bătaie deşi nu ştie cu siguranţă care va fi bugetul de care va dispune. „Nu ştim cu siguranţă sumele, dar vom avea un buget asemănător cu anul trecut, după cum a venit repartiţia de la Ministerul de Finanţe. Ca priorităţi avem, în primul rând, reabilitarea drumului, reabilitarea Căminului Cultural Galşa, introducerea gazului metan şi realizarea unor lucrări la baza sportivă de la şcoala de la Galşa. În ceea ce priveşte încasările din impozite şi taxe, am stat destul de bine. Anul trecut am avut încasări de 97,5%”, a declarat Bot.
Lucrări edilitare
Pentru autorităţile locale din Hăşmaş, priorităţile de anul acesta vor fi finalizarea lucrărilor de amenajare a zonei centrale din localitate, finalizarea lucrărilor la parcuri, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi de recreere pentru vârstnici. „Bugetul este cu 5.000 de lei mai mare ca cel de anul trecut. Vom folosi banii pentru continuarea lucrărilor începute şi demararea altora noi. Vom începe să reabilităm străzile laterale din localitatea Hăşmaş, vom moderniza 1.100 de metri de străzi din localitate. Am mai prins o lucrare prin GAL Socodor, care constă în realizarea unui muzeu al sa­tului. Dacă ni se va aproba finan­- ţarea, vom primi 30.000 de euro din fonduri europene, bani pe care-i vom folosi pentru modernizarea fostei case a învăţătorului din Agrişu Mic, pe care o vom transforma în muzeu al satului. Pe fonduri europene, mai avem două proiecte, modernizarea Drumului Comunal 12 Hăşmaş-Urvişul de Beliu şi refacerea infrastructurii rutiere distruse de ape, o investiţie de aproximativ 600.000 de euro”, susţine Cornel Popa, primarul din Hăşmaş.
Conform primarului Ştefan Muscă, autorităţile de la Olari au printre priorităţi reparaţia şcolii cu clasele V-VIII, asfaltarea a trei kilometri de drumuri, introducerea apei la Sintea Mică, lucrare evaluată la 900.000 de lei, pentru care speră să primească şi fonduri de la Bucureşti, montarea a 450 metri pătraţi de pavaj, dar şi reabilitarea dispensarului. „Dorim să extindem reţeaua de apă din Olari pe o lungime de doi kilometri, valoarea estimată a inves­tiţiei fiind de 110.000 de lei, să ame­- najăm parcul, lucrare estimată la 50.000 de lei, în timp ce lucrările de reparaţii şi amenajare a şcolilor şi grădiniţelor pe care intenţionăm să le facem au fost evaluate la 700.000 de lei”, a declarat Muscă.
Socodorul pune accentul pe proiectele europene
Şi bugetul comunei Socodor este la acelaşi nivel ca anul trecut. Pentru primarul Ioan Dimitrie Jura, priorităţile de anul acesta sunt implementarea proiectelor cu finanţare externă şi implementarea unora noi. „Avem proiecte euro­- pene, în diferite stadii, care vor contribui substanţial la majorarea bugetului local. Avem contracte de fi­- nanţare pentru amenajarea de drumuri agricole pe Măsura 125, amenajarea reţelelor de canale împo­- triva inundaţiilor, realizarea unui centru de informare turistică, un proiect pentru un sistem de cana­lizare menajeră cu staţie de epurare pe programul transfrontalier Unga­ria-România, proiect pentru achiziţio­narea de dotări pentru serviciul de deszăpezire. Vrem, de asemenea, să facem o extindere a dispensarului uman şi să-l reabilităm şi să facem un parc. Dacă vom găsi finanţare, vrem să continuăm şi lucrările la şcoala nouă, începută în 2008”, spune Jura.

Recomandările redacției