Conducerea DGFP avertizează: s-au înăsprit pedepsele pentru evaziunea fiscală

Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) atrag aten­ţia evazioniştilor că s-au înăsprit pedepsele pentru cei care fură de la bu­- getul de stat. Asta, în condiţiile în care, potrivit prevederilor Legii 50/2013 au fost aduse mai multe modificări Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. „Efectele noii legi constau în definirea de noi fapte ca infracţiuni şi majorarea sancţiunilor pentru faptele de eva­ziune fiscală. Astfel, spre exemplu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control. În vechea formă a legii această faptă se sancţiona cu amendă. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bu­nurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie. Faţă de vechile prevederi s-a dublat pedeapsa şi nu mai există posibilitatea sancţionării cu amendă”, sus­- ţine Marius Drăgănescu, directorul DGFP Arad. De asemenea, indivizii care împie­- dică organele competente să efec­tueze verificări financiare, fiscale şi vamale să intre în sedii, incinte sau pe terenuri vor fi consideraţi infractori şi riscă pedepse cu închisoare de la un an la şase ani. De menţionat că faţă de vechile prevederi s-a dublat pedeapsa şi nu mai există posibilitatea sancţionării cu amendă. „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Faţă de vechile prevederi s-a dublat pedeapsa şi nu mai există posibilitatea sancţionării cu amendă. Dacă prin fapte de evaziune fiscală s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi li­mita maximă a acesteia se majorează cu cinci ani. În vechea formă a legii limita se majora cu doi ani. Dacă prin fapte de evaziune fiscală s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu şapte ani. În vechea formă a legii limita se majora cu trei ani”, a în­cheiat Marius Drăgănescu.