România are 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat faţă de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/metrul pătrat, arată un proiect care vizează eficienţa energetică, realizat de Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi în Energie (ACUE) şi finanţat din fonduri norvegiene. Acelaşi studiu arată că, în ceea ce priveşte locuinţele, consumul de energie poate fi redus cu 35% „prin schimbări de comportament şi măsuri de eficientizare”. Proiectul „Eficienţă Energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente” derulat în ultimele 14 luni de Federaţia ACUE în parteneriat cu Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC),  a acţionat pe trei piloni furnizând, prin intermediul unor experţi, soluţii de creştere a eficienţei energetice în locuinţe şi în clădirile publice, dar şi informaţii legate de necesitatea dezvoltării reţelelor de distribuţie a energiei pentru a fi capabile să integreze eficient energia din surse regenerabile, în folosul comunităţilor.

Bilanţul acestui proiect, ale cărui concluzii au fost date publicităţii joi, arată că România are î 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/mp faţă de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/mp.

„Un calcul sumar arată că dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, am obţine o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu aceşti bani am putea construi 10 şcoli de dimensiuni medii-mari sau 2 spitale regionale”; afirmă realizatorii proiectului.  În ceea ce priveşte casele inteligente, proiectul arată că românii pot evita risipa a peste 35% din energia consumată în locuinţe, prin schimbări de comportament şi măsuri de eficientizare. Îmbunătăţirea izolaţiei pereţilor exteriori şi măsurile de etanşeizare pot reduce factura la încălzire cu până la 30%. Cât despre reţelele inteligente, experţii consultaţi în cadrul proiectului sunt de părere că, în contextul în care consumul de energie electrică este aşteptat să crească cu aproximativ 60%, până în anul 2030, la nivel european, şi în condiţiile creşterii constante a numărului de prosumatori, reţelele de electricitate vor trebui să integreze o mare parte a energiei curate, fapt care impune investiţii substanţiale pentru modernizarea infrastructurii existente. (sursa:news.ro)

Lasă un răspuns

Recomandările redacției