Douăzeci de miniștri s-au perindat în fruntea Ministerului Educației după 1989, iar rezultatele lor se văd. Se văd în numărul șomerilor care crește de la an la an și care provin de pe băncile liceelor și facultăților. Reformele lor, câte una pe mandat, se văd în rezultatele elevilor de la examenle naționale fie că vorbim de evaluarea națională a elevilor de clasa a VIII, fie de bacalaureatul absolvenților de liceu. Se mai văd rezultatele miniștrilor în dezorientarea totală a elevilor care ies de pe băncile școlilor. O programă netoată pe care atâția tonți nu au reușit să o ducă la realitatea din viața de zi cu zi a societății, în ciuda sutelor de reforme. S-au făcut reforme cu duiumul însă fără să se schimbe nimic esențial. Copiii ies de pe băncile școlilor total dezorientați, într-o societate care nu are aproape nimic de-a face cu ceea ce au fost ei învățați la școală.
La Arad nici măcar 17% dintre candidații care au susținut bacalaureatul de toamnă nu au reușit să treacă examenul.
Circulă un banc care reflectă cât se poate de bine situația învățământului românesc și a societății în care trăim: „Gigele, cum stai cu Facultatea de Drept, ai terminat-o? – Da, sigur. Acum urmez Masteratul în Economie. – Bravo, Gigele. Dar știam că ai făcut și Științe Politice, nu? – Da, aceea a fost prima facultate, acum o urmez pe a treia. – Bine, bravo Gigele. Dă-mi te rog un hamburgher cu brânză”.
Mi-a plăcut diagnosticul, pentru că educația românească nu poate fi definită decât printr-un diagnostic, găsit de Klaus Iohannis (nu-i fac publicitate electorală, nu îl consider nici pe el un președinte ideal pentru România) pentru situația din învățământ. Acesta spunea că educația românească suferă de „reformită”, referindu-se bineînțeles la desele reforme, aproape toate eșuate, care au avut loc de-a lungul timpului.
Iată lista celor douăzeci de miniștri care, în mare, au reușit să distrugă Educația românească: Mihai Șora a fost primul ministru al Educației după Revoluție, conducând ministerul în perioada 30 decembrie 1989-28 iunie 1990. Au urmat apoi Gheorghe M. Ştefan (28 iunie 1990-16 octombrie 1991), Mihail Golu (16 octombrie 1991 -19 noiembrie 1992), Liviu Maior (19 noiembrie 1992 -11 decembrie 1996), Virgil Petrescu (12 decembrie 1996-5 decembrie 1997), Andrei Marga (5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000), Ecaterina Andronescu (28 decembrie 2000- 19 iunie 2003; 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009; 2 iulie -20 decembrie 2012), Alexandru Athanasiu (19 iunie 2003- 28 decembrie 2004), Mircea Miclea (29 decembrie 2004-10 noiembrie 2005), Mihail Hărdău (10 noiembrie 2005-5 aprilie 2007), Cristian Adomniţei (5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008), Anton Anton (6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008), Daniel Funeriu (23 decembrie 2009 -9 februarie 2012), Cătălin Baba (9 februarie 2012-7 mai 2012), Ioan Mang (7 – 15 mai 2012), Liviu Pop (interimar 15 mai -2 iulie 2012) și Remus Pricopie (21 decembrie 2012 –prezent).
