Drumul Arad – Şiria, tot pe drumuri

Dacă ar fi să aleagă între polemică şi muncă, politicienii aleg întotdeauna polemica. În fond, e mai uşor să vorbeşti despre ceva, decât să realizezi. O asemenea, polemică s-a înfiripat de (cel puţin) trei ani în jurul drumului Arad-Şiria-Seleuş. Între timp, s-au căutat (şi găsit) unele soluţii, s-au modificat soluţiile şi s-au găsit altele, iar drumul e din ce în ce mai deplorabil, oamenii din ce în ce mai nemulţumiţi iar maşinile din ce în ce mai predispuse să participe la programul „Rabla”.
Acum circa o lună şi jumătate, se părea că s-a terminat cu „ping-pong-ul” dintre Consi­liul Judeţean şi Guvern, fiecare pasând verbal celuilalt obligaţia de a repara acest drum. Guvernul a anunţat că va returna drumul – aflat în custodia sa, inclus în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii – definitiv Consiliului Judeţean. De asemenea, Consiliul Judeţean şi-a manifestat clar intenţia de a aloca sumele necesare pentru a reabilita drumul. Dar, după această decizie, materializată printr-un act normativ emis de Guvern, s-a revenit la vechile metehne, adică declaraţiile. Iar drumul tot nu a fost dat efectiv administraţiei judeţene. Lipsa protocolului prin care se predă de facto drumul Consiliului Judeţean se datorează cel mai probabil faptului că Guvernul n-a reuşit încă să rezilieze contractul cu constructorul şi, astfel, să poată să predea acest drum autorităţilor locale aşa cum l-a preluat: fără sarcini!
Deci, încă ne aflăm în acelaşi stadiu în care am fost şi anul trecut. Constructorul a început lucrarea şi doreşte, probabil, să i se achite datoriile aferente, altfel nu renunţă la contract. Şi, cum fără renunţarea constructorului drumul nu poate reveni Consiliului Judeţean, astfel se prelungeşte blocajul. Un blocaj care, dacă nu se rezolvă în timp util, riscă să amâne reabilitarea drumului cu încă un an!!! Calculul e simplu: administraţia judeţeană nu poate interveni decât pentru întreţinerea drumului, or Arad-Şiria are nevoie de o reparaţie capitală. Iar paşii legali ce trebuie urmaţi necesită timp, orice zi de întârziere a semnării Protocolului de pre­- dare-primire poate împinge semnarea efectivă a noului contract şi predarea amplasamentului către constructor înspre toamnă. Adică atunci când iar vine sezonul ploios şi total nerecomandat pentru lucrări de infrastructură rutieră.
Nu pot să nu fac legătura dintre acest drum şi afacerea Bechtel. La Bechtel n-a fost nicio problemă ca statul român să (mai) ofere nişte firfirici, adică vreo 37 de milioane de euro, numai să fie mulţumiţi americanii. Ba totul s-a făcut în regim de urgenţă şi atât de clar încât şi premierului Ponta i-au trebuit 48 de ore ca să se dumirească dacă această mutare e benefică sau nu pentru România. Şi-atunci de ce durează atât clarificarea contractuală pentru Arad-Şiria? Desigur, este o întrebare retorică, chiar insist pe acest aspect. Nu de alta, dar parcă văd că de mâine începe iar polemica, în detrimentul muncii.
P.S. În altă ordine de idei, începând cu 2015 se va răspândi în lume un vehicul revoluţionar, Terrafugia, un fel de combinaţie între maşină şi avion (www.terrafugia.com). Cu o autonomie de zbor de 725 de kilometri şi cu o viteză de 185km/h, acest vehicul îţi va permite să eviţi şosele precum Arad-Şiria şi să mergi pe drum doar de la aeroport sau aerodrom (şi Aradul şi Şiria sunt dotate din acest punct de vedere) până la destinaţia imediată. Atunci chiar că nu ne va mai păsa de drumul Arad-Şiria.