În vremuri  normale un comportament financiar responsabil spune că  pentru gestionarea cu succes a veniturilor unei familii este bine să se respecte proporția: 50% -30% – 20%. Mai clar, asta înseamnă că 50% din venit reprezintă cheltuielile repetitive, cum ar fi : locuință, coș zilnic de cumpărături, utilități, facturi, rate. Un procent de 30% ar trebui canalizați spre satisfacerea dorințelor: concedii, haine, alte cumpărături, teatru, ieșiri la restaurant. Și în fine, poate cel mai importanrt ar fi ultimul procent de 20%, rezervat economiilor. Alții ar spune bani albi, pentru zile negre. Numai că asta este în teorie, dar poate fi aplicat și în practică, cu condiția ca veniturile să fie sufieciente. Și nu  prea sunt la noi. Mai exact, potrivit ultimului studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS), cheltuielile totale ale populaţiei au reprezentat 85,5% din nivelul veniturilor, în primul trimestru al acestui an, cea mai mică pondere, aproape inexistentă, fiind destinată investiţiilor (doar 0,2%). Conform statisticii oficiale, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în perioada analizată, în termeni nominali, 6.227 de lei/gospodărie şi 2.476 lei/persoană. În acelaşi context, în primele trei luni din 2022, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 5.324 lei/lună/gospodărie (2.117 lei/persoană) şi au reprezentat 85,5% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi pentru acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei. Aici intră hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare. Totodată, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau pentru construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi de echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni sau alte tipuri de investiții deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,2%.  Așadar rămâme mai puțin de 15% pentru a  acoperi celelalte nevoi:fondul de  economii și cheltuielile pentru propria persoană cum ar veni. Dar și asta în condițiile unui venit pe familie de 6.200 de lei. Altfel spus în jur de două salarii medii de… Arad. Numai că acestea nu sunt atât de numeroase, cât ar fi normal. Asta arată că puterea de cumpărare este destul de scăzută. Desigur mai punem și inflația care a… smuls o bucată semnificativă din totalul veniturilor. Cu alte cuvinte, o pungă cu bunuri în valoare de 100 de lei este mai… ușoară cu 15  % față de acum un an. Ce luai cu 85 de lei, cumperi acum cu 100. Și deprecierea va continua. Deși oficialii spun că din a doua jumătate a trimestrului trei, adică de prin august, tendința va fi una de scădere a inflației. N-aș miza pe acest lucru, ba din contră. După lunile de vară și benzina va fi mai scumpă cu cel puțin jumătate de leu. Și consecințele în lanț care vor deriva  de aici. Așa că după o vară călduroasă, vom avea o iarnă ce ne va „îngheța“ fețele.

  • Cetatean spune:

    Dar bani de dati aiurea, pentru cheltuieli militare inutile, nimeni nu ia la rost guvernatii (paiatele SUA si UE) ?

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției