fereastra 001Ieri, în Aula Cicio Pop a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad a avut loc lansarea volumului „Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale” de Aurel I. Rogojan, apărută în 2011 la Editura Compania din Bucureşti. A fost prezent un public extrem de numeros, autorul fiind susţinut de prieteni, colegi şi cunoscuţi. Printre cei care au ţinut să fie alături de generalul în rezervă Aurel I. Rogojan s-a numărat şi generalul Iulian Vlad, fost Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului înainte de Revoluţia din Decembrie 1989.
„Serviciile văd, ca şi noi, efectele dezastruoase ale guvernărilor din ultimii 30 de ani. Dar ele pot scruta şi neputinţa naţională, «hrănită» de planurile cinice ale marilor puteri, de presiunile şantajiste ale vecinilor şi de toleranţa noastră păguboasă la trădare, incompetenţă, corupţie. De la fereastra lor secretă, peisajul arată mult mai accidentat decât îl ştim, dar atât de clar, încât se zăresc, documentate de arhive, până şi contribuţiile otrăvite ale propriilor lor agenţi. Poate vreun onest proiect de ţară să ignore o asemenea geografie?” Aceasta a fost tema discuţiilor la evenimentul de ieri.
„Interesul pentru volum vine din ampla informaţie inedită, şi, deopotrivă, din perspectiva însăşi a cercetării. Analiza evenimentelor şi a oamenilor este efectuată prin prisma serviciilor secrete, a omului de meserie cunoscător temeinic al felului de a gândi şi acţiona în acest domeniu”, scrie academicianul Dinu C. Giurescu într-un articol publicat în Cotidianul.
Primele trei capitole ale cărţii tratează teme de actualitate directă şi oferă amplu material de reflecţie pentru a înţelege istoria din mers. Subcapitolul intitulat „Apropierea intelectualilor de Partidul Comunist”, începe cu constatarea autorului, întemeiată, că „un regim politic este mai performant sau dimpotrivă, în directă relaţie cu poziţia sa faţă de competenţele intelectuale pe care se sprijină”
În anii ‘60 autorul a fost martor la revenirea la meserie, a multor specialişti din generaţia antebelică. Au fost încadraţi în institutele de cercetare – arheologie, istorie, istoria artelor, istorie literară, sociologie, psihologie chiar şi în învăţământ. La cele 24 nume date de Aurel Rogojan se pot adăuga cel puţin alte 20-25, persoane cu suprafaţă şi autoritate în domeniile lor. Aceştia au început să publice studii în revistele de specialitate şi de cultură, să scrie cărţi (care au fost editate).
După cum consemnează Aurel I. Rogojan, în evenimentele din decembrie 1989 au murit 221 militari. Din aceştia, 99 au aparţinut forţelor de securitate, ucişi de tirul Armatei în zăpăceala de nedescris atunci; atraşi în cursă (Masacrul de la Otopeni şi asasinarea din ordin a maiorului Trosca şi a echipei sale, sau împuşcaţi, deşi erau fără arme şi cu mâinile ridicate (la Sibiu), plus cazurile individuale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În viziunea autorului, la declanşarea dezordinelor au participat o sumă de persoane venite anume dinafară şi care au acţionat după planuri coordonate. În decembrie 1989 au sosit din URSS 67.530 „turişti”, în timp ce în decembrie 1988 – cu un an înainte – veniseră în România, din URSS, 30.879! Inspectoratele Direcţiei Securităţii Statului din judeţele Arad, Caraş-Severin, Timiş, Cluj, Covasna, Braşov şi Brăila au raportat „un aflux masiv şi suspect de «coloane turistice»…”, preponderent din URSS, Ungaria şi Iugoslavia. Acţiunile acestor „turişti” au fost greu de urmărit şi ar merita, de asemenea, o cercetare specială, cu documentele aferente.
Volumul „Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale” poate fi cumpărat din librării la preţul de 60 de lei.

Lasă un răspuns

Recomandările redacției