Aproape o lună a trecut de când Alexandru Meszar a decis să refuze oferta celor patru investitori. Într-un comunicat laconic și criptic, președintele de facto al UTA-ei își motiva decizia prin faptul că dorea să protejeze clubul de „ambiții, orgolii și grupulețe“, care ar fi urmat dacă dădea curs ofertei investitorilor. Din acel moment domnul Meszar s-a autoizolat mediatic, refuzând să răspundă la întrebări, cu mici excepții, pentru o anumită publicație locală, căci deh, unii-s mai egali decât alții.

Surprinzător însă, cu prilejul Supercupei României, domnul Meszar a ieșit din „silenzio stampa“, nu pentru amărăștenii din presa locală însă, ci pentru media națională. Într-un interviu pentru Digi Sport domnia sa detaliază condițiile în care ar fi dispus să cedeze investitorilor clubul UTA. Surprinzător însă, nu mai amintește nimic de „ambiții, orgolii și grupulețe“ ci despre… bani: De fapt, toată conducerea și toți asociații sunt de acord să lase locul oricui, dar cu anumite condiții. Niciunul dintre noi nu solicită absolut niciun ban, deci nu vindem clubul, îl cedăm gratis. Dar avem o singură condiție: investitorii, sau oamenii de afaceri, oricine vine trebuie să plătească toate datoriile clubului la momentul existent semnării documentelor. Asta din respect pentru partenerii noștri, cu care avem înțelegere și cu care avem restanțe, de la foștii jucători, sau de la fostul staff, care mai au de luat bani, sau stafful actual, deci toți partenerii noștri dorim să fie plătiți.“

Așadar, surpriză: domnul Meszar recunoaște în sfârșit că UTA are datorii: datorii la foști jucători, la fostul staff și la staff-ul actual și la „parteneri“. Ce nu mai detaliază domnul Meszar e identitatea acelor „parteneri“. Așa cum bine știți, Suporter Club UTA a prezentat într-o conferință de presă documente care arată cu UTA are datorii de 500.000 de euro la clubul Atletico și de aproximativ 180.000 de euro la domnul Florian Voinea. Deci, Meszar și Voinea în calitate de asociați ai UTA cedează clubul gratis dar doar dacă se plătesc datoriile către Meszar și Voinea în calitate de creditori. Un scenariu demn de „Zona Crepusculară“.

Ciudățeniile din declarațiile oferite de domnul Meszar către Digi Sport nu se opresc însă aici: „Nu pot să vă spun datoriile la zi, dar la final de an, clubul a avut aproape 2 milioane de euro datorie. O datorie de bilanț o numesc eu, pentru că ai datorii care sunt scadente în ianuarie, februarie și așa mai departe. Această datorie noi am reușit să o ducem la zero până la 31 martie, ca să obținem licențele pentru Liga 1 și UEFA. De atunci, bineînțeles că s-au mai acumulat datorii, dar nu pot să vă spun o sumă, pentru că s-ar putea ca săptămâna viitoare să ne intre drepturile TV, achităm o parte din datorie, deci e foarte mare mișcarea.“

Ținând cont de creditările despre care vorbeam mai sus suntem foarte curioși cum putea fi UTA pe 0 la 31 martie ținând cont că acele cretitări erau anterioare respectivei date și ele sunt în vigoare și acum? Ce nu spune de fapt domnul Meszar e că pentru obținerea licenței era obligatoriu să nu fie depășite termenele scadente, dar asta nu înseamnă că UTA era pe 0. Când ai creditări de aproape un milion de euro iar încasările (declarate conform actelor existente pe site-ul oficial al clubului) sunt sub nivelul cheltuielilor, asta înseamnă că în momentul de față nu există nicio perspectivă de achitare a respectivelor creditări, lucru care nici măcar n-ar fi atât de grav, dar datoriile curente continuă să crească. Drept dovadă chiar afirmația domnului Meszar care recunoaște că de la 31 martie până acum, UTA a mai făcut datorii pe care trebuie să le acopere. Mai pe românește ceea ce face domnul Meszar e ca banii destinați cheltuielilor curente să-i direcționeze către plata datoriilor mai vechi urmând ca pentru cheltuielile curente să facă alte datorii care vor urma să fie plătite în viitor și tot așa. Asta în condițiile în care gaura tot crește deoarece veniturile sunt permanent sub cheltuieli.

Cu toate acestea, domnul Meszar nu vede nicio problemă în acest tip de management. Ba dimpotrivă: „Acești domni investitori, pe care îi respect, au alt plan, ei au plan managerial. În momentul de față, nu putem să-i numim investitori, pentru că au plan managerial și doresc profesionalizarea clubului. Și prin profesionalizare și un management mai bun, să aibă venituri mai mari clubul, din care, pe parcurs, să se achite aceste datorii. În momentul de față, UTA are nevoie de investitori, nu de manageri sau de profesionalizare a clubului, pentru că așa de slabi manageri cum am fost, sau cum suntem, noi suntem pe un drum bun, avem stabilitate. De aceea, majoritatea antrenorilor și jucătorilor vin la UTA cu plăcere, pentru că este stabilitate, avem suporteri, stadion nou. Deci nu e momentul de stins focul, nu e nevoie de pompieri, pentru că nu este foc.“

Așadar, ceea ce ne spune domnul Meszar aici este că nu e bine să acoperi datoriile prin creșterea veniturilor clubului, așa cum ar propune investitorii ci este mai bine să rostogolești datorii mai vechi, acoperindu-le cu altele noi, așa cum face domnia sa. Sintetizând, unii care de când  conduc UTA au făcut clubul dator către ei înșiși îi iau „la bani mărunți“ pe cei care își asumă să scoată clubul din mlaștina acestor datorii.

Dincolo de asta, domnul Meszar prezintă informațiile trunchiat. Conform documentului prezentat de Suporter Club UTA (pe care îl aveți atașat din nou acestui articol), document care reprezintă înțelegerea agreată între investitori și domnul Meszar înainte ca acesta din urmă să întrerupă discuțiile, grupul investitorilor propunea într-adevăr ca datoriile să fie stinse eșalonat dar în același timp se și obliga să o facă până la 31 decembrie 2022; adică nu la „sfântu așteaptă“ cum lasă să se înțeleagă declarațiile domnului Meszar ci până la sfârșitul acestui an.

În sfârșit, ca să analizăm până la capăt poveștile frumoase spuse de domnul Meszar, haideți să punctăm puțin aspectul cu jucătorii care vin la UTA „de plăcere“. Domnul Meszar afirma nu cu mult timp în urmă că salariile jucătorilor echipei UTA reprezintă o cheltuială totală de aproximativ 150.000 de euro pe lună. La un lot de 25 de jucători, asta înseamnă o medie salarială de aproximativ 6.000 de euro, ceea ce înseamnă un nivel cel puțin mediu în Liga 1. Cu toate acestea singurul obiectiv pe care-l impune conducerea echipei, este menținerea în prima divizie. Mai mult, după ultima etapă a sezonului trecut, când mare parte dintre componenții echipei UTA din meciul cu Dinamo și-au bătut joc de meserie, tricou, club și suporteri în respectiva partidă, cauzând clubului un prejudiciu de câteva zeci de mii de euro, domnul Meszar ne îndemna să-i înțelegem că erau cu gândul la vacanță. Păi în condițiile astea, cum să nu joci cu plăcere la UTA?

Recomandările redacției