Praznicul de pită nouă, o sărbătoare mai veche de un secol

Frumuseţea tradiţiei este repetiţia. Vorba se potriveşte de minune şi la Beliu, unde s-a sărbătorit pentru a patruzeci şi una oară praznicul de pită nouă. Pădurea Dumbrava a fost locul de desfăşurare a principalelor evenimente, un loc ales, dumbrit de stejari seculari. Maestru de ceremonii a fost chiar primarul Pavel Ţica care a plecat spre Dumbravă, însoţit de un alai de tineri dansatori.  Deplasarea s-a făcut cu o  frumoasă trăsură trasă de cai, iar alţi tineri au sosit călări cu steagul tricolor fluturând.  Trebuie să amintim, dacă mai este cazul că sufletul acestui ansamblu folcloric este format din conducă-torii: Amalia Fleştea şi Teodor Sebeşan, ambii fiind instructori coregrafi. Oamenii în număr foarte mare au putut să se distreze, să cumpere de-ale gurii de la numeroasele standuri amenajate la eveniment. „Acum, la ediţia din acest an a Praznicului de pită nouă esteun bun prilej de sărbătoare. De împlinire a unor eforturi de peste an. Dacă vreţi, este o sărbătoare foarte veche, care vine din timpuri uitate. Până în anul 1914 sărbătoarea s-a ţinut an de an. Numai că, grozăvia războiului a secerat pe front cinci generaţii de feciori de la Beliu. Şi, timp de şase decenii această sărbătoare nu s-a mai ţinut”, a spus primarul Pavel Ţica.
Reînvierea unei  datini uitate
În localitate se vorbea totuşi. Cei bătrâni îşi mai aduceau aminte. Elementul cheie al acestei adevărate renaşteri a unei foarte frumoase tradiţii a fost regretatul profesorul Emil Lăzureanu, care şi-a pus amprenta în mod decisiv. Astfel în 1974 datina a reînviat. Un merit deosebit l-au mai avut o serie de oameni cu inimă mare şi cu mare dragoste pentru localitatea natală. Este vorba despre Moise Zapota, Sofia Purice, Gheorghe Sula, Ujlaki Petru, Constanţa Bejan–Jurcă, Ana Sârb, Pavel Purice, dar şi mulţi alţii. Iar tradiţia spune că Praznicul de pită nouă de la Beliu se ţine „de când lumea în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfintei Marii Mari”.
O serie  de oficialităţi au ţinut să onoreze acest moment. Printre ei au fost: deputaţii Eusebiu Pistru  şi Dorel Căprar, dar şi primarul de Sebiş, Gheorghe Feieş, Nicolae Valea, primar de Archiş, Cornel Pavel – primar de Hăşmaş, Iustin Cionca. Vorbitorii au subliniat faptul că cei de acum sunt obligaţi să ducă tradiţia mai departe.
„Un popor fără tradiţii şi obiceiuri moare”
„Un popor fără tradiţii şi obiceiuri moare încet. Aşa am dispărea ca naţie. Pentru că un popor fără tradiţie şi obiceiuri se stinge. Eu spun că aici la Beliu, dar şi în alte locuri are cine să se  ocupe de tradiţie. Şi cred că ducem cu onoare această flacără mai departe. Iar când noi nu vom mai putea alţii ne vor lua locul şi o vor duce şi mai departe”, a adăugat primarul Ţica. Pe scena din Pădurea Dumbrava au cântat şi dansat ansamblurile din mai multe localităţi. Desigur cel mai important loc în spectacol l-a avut ansamblul local „Dumbrava” din Beliu. Dar la reuşita întregului eveniment au mai contribuit şi formaţiile  „Cununiţa” a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, ansamblul Edera din Macea, ansamblul „Druscelele”din Bârsa, însoţit, ca de obicei de primarul Avram Ciev, dar şi formaţia „Codrenii” din Groşeni. Dar dansurile nu au foast totul. Pe scenă s-au urcat nume foarte cunoscute şi îndrăgite ale cântecului popular. Este vorba de Suzana Toader, Vasile Conea, Paula Paşca, Felician Nicola şi Ionuţ Guver. Căldura foarte mare s-a simţit din plin, deşi participanţii se mai puteau ascunde de arşiţa soarelui la umbra copacilor. Ori, dacă doreau, puteau să mai ia câte o răcoritoare sau o îngheţată de la standurile comerciale care au fost bine aprovizionate cu produse de acest gen. Trebuie să mai amintim că Poliţia şi Jandarmeria au fost prezente la acest eveniment, asigurând ordinea şi liniştea. Iar misiunea acestora a reuşit cu brio, la Beliu nefiind nici măcar un incident care să tulbure buna desfăşurare a spectacolelor.
 Investiţii pentru civilizaţie
La ultima vizită la Beliu, primarul îşi propunea câteva obiective. Este vorba de investiţii edilitare. Utilităţi care apropie mai mult localitatea de ce trebuie să fie o localitatea de mileniu trei din Uniunea Europeană. Printre aceste lucrări sunt şi asfaltarea unor drumuri din localităţile Tăgădău şi Vasile Goldiş. Consiliera locală, Nicoleta Sebastian care este chiar din satul Vasile Goldiş spunea, nu fără emoţie: „Oamenii sunt foarte mulţumiţi. În sfârşit avem un drum civilizat. Praful care intra în case la orice trecere de maşină este acum doar o amintire”.
Gheorghe Purice din satul Tăgădău este la rândul său mulţumit că lucrurile prind contur cu adevărat: „S-au făcut lucări de asfaltare cât nu s-au realizat în zece ani. Eu, dar şi alţii suntem foarte mulţumiţi de primarul Ţica. Cum ai o problemă stă de vorbă cu tine şi îşi dă silinţa să rezolve lucrurile. Mulţi oameni îl vorbesc numai de bine pe primarul nostru. Dar şi merită treaba asta”, spune săteanul din Tăgădău.
Urmează amenajarea unui teren de sport pentru tinerii din locaitate. Pentru anul care urmează, dar şi pentru 2016 sunt prevăzute alte investiţii importante la reţeaua de canalizare. Aşadar pe lângă sărbătoare, oamenii locului sunt şi foarte responsabili şi încrezători în viitor. Iar viitorul se clădeşte în fiecare zi. Clipă de clipă. Pentru că alături de tradiţie a aduce mai multă civilizaţie azi este o moştenire cât se poate de bună lăsată pentru viitor.