Un eveniment deosebit s-a petrecut în satul Eftimie Murgu din judeţul Caraş.-Severin: a şasea ediţie a Sărbătorii Muzeelor Săteşti, organizată anul acesta în memoria a două mari personalităţi româneşti născute aici: Eftimie Murgu şi dr. Ion Sârbu. Precizăm că vom prefera să numim satul Rudăria şi nu Efitmie Murgu, doarece aşa îl ştiam dintotdeauna: Rudăria, cu mirificul peisaj al Rezervaţiei Mulinologice de pe Cheile Nerei sau cu Cascada Bigăr, cea cu un binemeritat loc I în clasamentele Word Geographic. Amintim şi de străvechiul nume al Rudăriei: Gârlişte, atestat documentar la anul 1410, ca să putem intra în povestea locului care a dat doi mari cărturari şi patrioţi români omagiaţi cu această ocazie: Eftimie Murgu – la 210 ani de la naştere, şi dr. Ion Sârbu – la 150 de ani de la naştere, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Sărbătorii Muzeelor Săteşti.
Fruntaşii satului (primarul, viceprimarul, directorul şcolii, preoţii, cadrele didactice, consilierii locali), au declarat anul 2015 drept „Anul Culturii Eftimie Murgu” şi s-au străduit ca şederea oaspeţilor la sărbătoare să fie una de poveste. Cerem permisiunea să depănăm această poveste dintr-un înalt simţământ de respect faţă de memoria celor doi cărturari, cu atât mai mult cu cât şi noi, arădenii veniţi din „Cetatea cea mică a Marii Uniri”, am trăit clipe de neuitat.
Coordonatorul proiectului, dr. Dacian Rancu, a invitat la sărbătoare peste treizeci de expozanţi din judeţele Caraş, Timiş, Arad, Braşov, Sibiu, dar şi din Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Austria. De la carte bisericească veche la carte cu parfum istoric sau reviste dintre cele mai interesante, de la obiecte de uz gospodăresc la unelte agricole, de la costum popular la port popular, expoziţia „ne-a vorbit” elocvent despre trudă, migală şi răbdare, ca totul să devină simbolul unui trecut demn de preţuire.
Aradul a fost prezent pe simezele expoziţiei şi nu numai, prezenţa profesorului Pavel Sârbu, rudărean de loc, a cântărind foarte mult în economia „delegaţiei” arădene. Comuna Felnac a expus costumul popular local de port zilnic şi de sărbătoare, Editura Gutenberg a prezentat o impresionantă colecţie editorială, precum şi pita măceană cu clop, cursură şi învelită cu frunze de călăpăr, iar comuna Turnu a fost cu adevărat o prezenţă pitorească: înveşmântaţi în straie locale, soţii Piri au delectat asistenţa cu o „casă torneană” cu sălaşele din jur, cu apa din fântâna improvizată, cu pita caldă de gustat, cu ulcior şi sare din sărăriţă şi, mai presus de toate, cu fărină proaspătă din spic de grâu ales din maci, la propriu, înfloriţi tumna în cuina almăjană.
O mai veche şi neobosită cunoştinţă, dr. Dacian Rancu, arădean din Bodrog, moderator distins, destins şi mulţumit de numeroasa prezenţă, a spus: „Mă simt dator să vă prezint aici, la mine acasă, cele mai îndrăgite colecţii, căci înaintaşii noştri pe care îi omagiem azi nu puteau rămâne anonimi slujind cu ardoare idealuri demne de vrednică laudă”.
Coordonator al proiectului şi iniţiator al simpozionului care a continuat după amiaza, dr. Dacian Rancu a spus: „O prezenţă numeroasă şi o reuşită binemeritată ne obligă să ne continuăm demersul istoric şi cultural, cu toate instituţiile care vin înspre noi”.
Mânaţi de duhul pasiunii, s-au adresat asistenţei scriitorul Ion Marin Almăjan şi colonelul Liviu Groza, aflat la o vârstă venerabilă, iar două pasionate de folclor autentic, Draganka din Valea Cladovei – Timoc şi Delia Rădmănăştean din Orţişoara, au doinit în ghiers şi grai românesc de dragul dorului şi întru cinstirea celor doi cărturari locali omagiaţi cu pioşenie.
Sărbătoarea Muzeelor Săteşti au fost o frumoasă şi binecuvântată reuşită în zi de Rusalii, înnobilată de flori de tei şi sfinţită cu mir bisericesc acolo, în Valea Almăjului.
Florica Ranta Cândea
