Profesorii îi cer noului ministru să schimbe legea, pentru a salva învăţământul

Considerând că nu doar salariaţii din învăţământul preuniversitar, ci şi copiii, elevii şi părinţii acestora „au fost în ultimii ani victimele politicii aberante duse de guvernarea Boc, care a promovat, în mod abuziv, o serie de acte normative, fără consultarea partenerilor de dialog, cu efecte dezastruoase asupra procesului instructiv-educativ“, profesorii arădeni, care sunt membri în majoritatea lor în Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, îi atrag atenţia noului ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, să nu facă aceleaşi greşeli pe care le-au făcut cei din fosta guvernare Boc. Profesorii îi propun astfel ministrului o serie de măsuri, care în opinia lor, se impun în regim de urgenţă.
În primul rând, se cere modificarea Legii Educaţiei Naţionale, dascălii susţinând că aceasta a creat perturbări majore în sistemul de învăţământ, afectând grav procesul de educaţie. „Noile reglementări nu ţin seama nici de baza materială, nici de pregătirea profesională a personalului din învăţământul preuniversitar, cu atât mai mult cu cât legea modifică şi condiţiile de studii necesare pentru ocuparea posturilor didactice. A avut loc un proces de comasare masivă a unităţilor de învăţământ, cu efecte negative asupra procesului educaţional“, susţine Dănuţ Iene­şescu, liderul Sindicatului Democratic din Învăţământ Arad.
Profesorii propun modificarea nivelurilor sistemului de învăţământ preuniversitar astfel: educaţia timpurie (0-6 ani) să fie formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi nivelul preşcolar, care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare, grupa pregătitoare; nivelul primar să cuprindă clasele I-IV; învă­ţământul secundar să cuprindă nivelul gimnazial, cu clasele V-VIII şi nivelul liceal cu clasele IX-XII pentru filiera teoretică şi IX-XIII pentru filiera vocaţio­- nală şi cea tehnologică.
Profesorii susţin şi reînfiinţarea şco­lilor profesionale şi modificarea componenţei consiliului de administraţie, astfel încât ponderea personalului didactic şi de conducere din unitate să constituie o majoritate simplă.
Mai multe drepturi pentru cei cu experienţă
Se mai doreşte modificarea legii, în sensul de a consacra dreptul personalu­lui didactic auxiliar de a beneficia de decontarea cheltuielilor de navetă, drept de care aceştia au beneficiat timp de 14 ani. Dascălii mai urmăresc reintroducerea dispoziţiei referitoare la reducerea normei didactice de predare pentru cadrele didactice cu gradul didactic I şi peste 25 de ani vechime în învăţământ, fără diminuarea salariului însă.
Referitor la pensionarea personalului didactic, se doreşte reintrodu­cerea dreptului profesorului de a fi pensionat la cerere, cu cinci ani îna­inte de limitele de vârstă prevăzute de legislaţia pensiilor.
Cadrele didactice şi-au manifestat şi dorinţa de a se renunţa la finanţarea per elev. „Aplicarea acestui sistem în învăţământul superior, începând cu anul 2000, s-a dovedit ineficientă, renunţându-se la el. De asemenea, implementarea finanţării per elev în învăţământul preuniversitar, începând din 2010, a creat mari probleme financiare, în special pentru unităţile vocaţional şi cele cu efective mici de elevi, ajungându-se la imposibilitatea plăţii integrale a drepturilor salariale ale angajaţilor acestora“, a mai declarat Ieneşescu.