Agenția de rating Moody’s a confirmat ratingul României pentru datoriile pe termen lung la Baa3, ultima treaptă din categoria statelor considerate suficient de solide pentru investiții. În același timp, Moody’s a păstrat perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că România rămâne expusă riscului unei retrogradări dacă situația fiscală și politică se deteriorează, conform biziday.
O eventuală coborâre cu o treaptă, la Ba1, ar scoate România din această categorie și ar plasa-o în zona economiilor nerecomandate investițiilor, cunoscută drept “junk”. Agenția evaluează că situația financiară și economică nu s-a deteriorat semnificativ de la precedentul raport. Moody’s consideră că România a făcut progrese în reducerea deficitului bugetar, mai rapide decât anticipase anterior. Agenția avertizează însă că riscurile privind continuarea consolidării fiscale rămân ridicate, în special din cauza instabilității și fragmentării politice. Aceasta se așteaptă ca un nou guvern să fie instalat după vacanța parlamentară de vară.
Principalele avertismente și estimări ale Moody’s:
- Deficitul bugetar: Moody’s estimează că deficitul României va scădea la 5,8% din PIB în 2026, cu peste două procente într-un singur an, în condițiile în care măsurile de consolidare fiscală au avut rezultate mai bune decât anticipase agenția.
- Datoria publică: Este așteptată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028. În scenariul de bază al Moody’s, datoria s-ar putea stabiliza în jurul nivelului de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului, dar agenția subliniază că estimarea este supusă unor incertitudini semnificative.
- Costurile cu dobânzile: Moody’s estimează că acestea vor crește de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% în 2028, față de 2% în 2023. Necesarul de finanțare al României, pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei, va fi în medie de aproximativ 12% din PIB pe an în perioada 2026-2028.
- Riscul politic: Fragmentarea politică poate afecta ritmul consolidării fiscale și al reformelor. Moody’s consideră că lunile următoare vor fi importante pentru a vedea dacă există suficient sprijin politic pentru continuarea ajustării fiscale și pentru măsurile structurale necesare stabilizării datoriei.
- Riscul de retrogradare: Moody’s avertizează că ratingul ar putea fi pus sub presiune dacă mediul politic nu permite menținerea efortului fiscal pe mai mulți ani. În acest caz, creșterea costurilor cu dobânzile și a datoriei ar putea anula efectele pozitive ale reducerii deficitului din 2025 și 2026. O revenire asupra reformelor adoptate în ultimii ani ar reprezenta, de asemenea, un factor negativ.
- Riscuri externe: O creștere semnificativă a riscurilor geopolitice generate de războiul din Ucraina sau dificultăți mai mari în finanțarea deficitului de cont curent ar putea pune, de asemenea, presiune asupra ratingului.
Moody’s consideră că România este susținută de potențialul de creștere al economiei, nivelul relativ ridicat al veniturilor și apartenența la Uniunea Europeană, care oferă sprijin instituțional și acces la finanțare europeană. În același timp, agenția consideră că instituțiile și mecanismele de guvernanță ale României sunt ceva mai slabe decât cele ale statelor comparabile ca rating, în special din cauza problemelor legate de controlul corupției și eficiența politicii fiscale.
Perspectiva ar putea reveni de la negativă la stabilă dacă România demonstrează că există un consens politic pentru continuarea efortului fiscal și după 2026. Moody’s indică drept semnale pozitive adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul înainte de sfârșitul lui 2026 și adoptarea unei legi privind salarizarea în sectorul public care să stabilizeze și apoi să reducă fondul de salarii al statului.
Sursa: biziday
