Vizita oficială efectuată luni, 3 iunie, la Tripoli de ministrul român de finanţe, Varujan Vosganian, a adus două răspunsuri concrete la întrebarea – Ce poate face România pentru Liban?. În primul rând, vrea să sporească schimburile comerciale (estimate în prezent la 400 de milioane de dolari pe an), propunând Libanului să exporte fructe proaspete şi ulei de măsline, scrie joi revista Nouvelles d’Armenie. Pe lângă cele circa 3.700 de companii din România cu capital libanez, ministrul vrea să atragă marii investitori libanezi din construcţii, industria alimentară şi cea hotelieră. Al doilea element concret de cooperare este legat de ajutorul direct acordat refugiaţilor sirieni, pe care România a decis să-l verse direct Ministerului afacerilor sociale, altfel spus statului libanez, şi nu organizaţiilor locale şi internaţionale, ceea ce este văzut ca o garanţie de încredere.
Într-un interviu acordat publicaţiei L’Orient-Le Jour, ministrul român a confirmat ‘încrederea deplină a României în gestionarea de către instituţiile libaneze şi guvern a dosarului refugiaţilor’. Vizita de o zi a lui Varujan Vosganian a inclus şi o întâlnire cu şeful statului Michel Sleiman, şi cu miniştrii de externe, Adnane Mansour, şi de stat, Marwan Kheireddine.
Ministrul român a declarat că a simţit alături de preşedintele ţării şi de şeful diplomaţiei aceeaşi ‘îngrijorare faţă de povara socială a refugiaţilor sirieni’ şi aceeaşi voinţă de a gestiona dosarul. În acelaşi cadru, am decis să ‘aprobăm un ajutor pentru guvernul libanez în valoare de între 50.000 -100.000 de euro’, a spus Varujan Vosganian, subliniind că ‘România este recunoscătoare pentru ajutorul pe care l-a obţinut de la guvernul libanez în problema refugiaţilor români care au fugit din Siria’ . Libanul a primit 4.000 de refugiaţi români veniţi din Siria, cărora le-a facilitat transferul spre România.
După ce s-a înţeles cu Uniunea Europeană pe tema asistenţei acordate refugiaţilor sirieni, România s-a delimitat totuşi de problema înarmării opoziţiei siriene care continuă să fie subiect de dezbatere în UE, scrie Nouvelles d’Armenie. ‘România este clară în acest punct: dacă armamentul greu este vândut rebelilor, ne temem ca această înarmare va duce la o basculare a Siriei spre o situaţie imprevizibilă’, a spus ministrul român. Totuşi, acest refuz de ‘a înarma civilii presupune că ne asumăm responsabilitatea faţă de cetăţenii sirieni şi refuzăm orice acţiune punitivă a armatei împotriva populaţiei civile’, a spus Vosganian. România a ales să-şi păstreze la Damasc sediul Ambasadei în perspectiva de ‘a nu izola Siria’. Ministrul a explicat această decizie prin ‘miza de a obţine informaţii de la prima sursă’, de pe teren, fiind foarte important ‘să fii bine informat’. ‘Soluţia în Siria, care trebuie să fie imediată şi să ţină cont de voinţa poporului, nu va avea şanse de reuşită decât printr-un contact imediat la faţa locului’. El a dezminţit totuşi existenţa unei voinţe internaţionale de a perpetua conflictul sirian cu scopul de a epuiza Iranul. ‘Va trebui să furnizăm multe eforturi în Siria pentru a slăbi Iranul’, a spus el.
Interesul de a nu perpetua conflictul ar fi mai degrabă motivat ‘de necesitatea de a frâna creşterea numărului de victime, pe de o parte, şi pentru a evita externalizarea conflictului, pe de altă parte’. El insistă totodată asupra ‘importanţei de a menţine stabilitatea în Libia’. Dar a ţinut să atenueze ameninţarea pericolului unei implicări a grupului Hezbollah în luptele din Siria. ‘Dacă libanezii vor să lupte în Siria, este problema lor’, a spus ministrul Vosganian ‘Există voluntari care luptă în Siria, dar nu aş şti să spun dacă există elemente revanşarde siriene în Liban’. Pe de altă parte, el crede că există elemente propice reconcilierii în Liban, având în vedere că ‘preşedintele Republicii este foarte implicat şi motivat faţă de stabilitatea în ţară’.
