armindenLa 1 Mai românii sărbătoresc „Armindenul”, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. În tra­diţia populară, acestei zile i se mai spune şi „ziua pelinului” sau „ziua be­ţivilor” şi semnifica începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Dimineaţa oamenii se spală cu rouă. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug; la casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii. Armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curăţat, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. În această dimineaţă se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii por­ţi­lor şi caselor, dar şi intrările în adă­posturile vitelor, pentru ca oameni şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.
Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. Armindenul se pune la casele oamenilor harnici şi ale fetelor de măritat. Creanga verde o aşeaza feciorii noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut.

Lasă un răspuns

Recomandările redacției