Timişoara ne-a luat-o rău în faţă în ceea ce priveşte sportul de performanţă. La nici 50 de kilometri distanţă, dar – parcă – la ani lumină din punct de vedere al strategiei de dezvoltare, lucrurile se mişcă pe Bega al naibii de rapid. În privinţa finanţării principalelor cluburi sportive, sumele sunt fabuloase iar banii pentru 2013 au fost deja alocaţi. Dar cum s-a ajuns atât de departe la Timişoara? Simplu, legal şi transparent. Viitoarea prim divizionară de fotbal ACS Poli şi echipa masculină de baschet BC Timişoara sunt constituite ca ONG-uri cu autorităţile ca membri asociaţi, iar aleşii locali şi judeţeni au împărţit deja bugetul pentru sport. De la Consiliul Judeţean, ACS Poli a primit cei mai mulţi bani, 2,9 milioane de lei, urmată de BC Timişoara, cu 1,5 milioane de lei, fiind singurele echipe pentru care s-a stabilit o sumă pentru întreg anul 2013.
Primăria dă 4 milioane de lei la ACS Poli, în timp ce BC Timişoara primeşte 2,2 milioane de lei. Plus că în curând se va vota şi asocierea în ONG cu echipele de handbal masculin CSU Poli şi de rugby RCM Timişoara. La Arad, UTA a primit pentru acest campionat în jur de 1 milion de lei iar Univ. Goldiş ICIM – 600.000. Puteți compara și singuri sumele faţă de Timişoara, cu menţiunea că acolo, în cazul celor două cluburi asociate la ONG, se pot plăti şi salarii. Primarul Falcă se face că plouă când vine vorba de bani şi de asocieri, dar când e vorba de a culege laurii îl găsim mereu în primul rând. Edilului Aradului i s-a mai sugerat în dese rânduri, dar fără succes, asocierea Primăriei cu principalele cluburi sportive, precum la Timişoara.
Măcar campioana Universitatea Goldiş ICIM ar merita acest privilegiu, pentru că altfel, atâta timp cât nu există o lege atât de necesară a sponsorizării, vom vorbi la nesfârşit de probleme financiare. Luând exemplul echipei feminine de baschet, din banii veniţi de la Universitatea Vasile Goldiş se plătesc salarii, prime şi plăţi aferente către stat, dar aceştia nu sunt suficienţi. Degeaba se vor suplimenta sumele venite dinspre Primărie (probabil doar pe hârtie, ca şi anul trecut), căci grosul bugetului se risipește pe salarii şi prime. Iar o soluţie simplă şi atât de eficientă vine tocmai de la Timişoara, oraş unde sportul de performanţă este cu adevărat privilegiat. Sigur că acolo se adună bani mai mulţi la buget, dar măcar să vedem şi la Arad iniţiative şi strategii, susținute de sume decente.
Dar nu de şase sau şapte ori mai mici decât la Timişoara, cum se întâmplă în privinţa fotbalului şi a baschetului. La Arad cel mai grăitor exemplu al (sub)finanţării este sezonul recent încheiat, în care echipa campioană a României, Univ.Goldiş ICIM, a fost „susţinută” de Consiliul Judeţean „doar într-o mică măsură cu… transportul”, precum spune Marcel Urban. Iar cireaşa pe colivă a fost pusă de acelaşi oportunist primar Falcă, care la revenirea în Arad le întreba mândru pe fetele de la ICIM în ce cupă europeană vor să joace? Mai bine le întreba cum se descurcă fără cele trei salarii restante, plus primele de obiectiv.
Puţini ştiu că noile campioane ale României au plecat acasă cu buzunarele goale, iar restanţele ar putea fi achitate abia la sfârşitul lunii viitoare. Înainte de a face promisiuni deşarte, pentru că probabil habar nu are ce înseamnă şi ce presupune o participare în Euroligă, Ghiță Falcă ar face bine să se gândească de ce Aradul începe să dispară încet dar sigur de pe harta sportului de performanţă.
